Sălajul are o stemă. Cum a apărut ea?

Pe stemă sunt reprezentate bisericile de lemn, poarta castrului de la Porolissum, cele trei râuri care străbat judeţul, acvila romană şi un ciorchine de strugure.Actuala stemă a judeţului Sălaj a fost stabilită în 2002 printr-o hotărâre de guvern.

Judeţul are de aproape 20 de ani o stemă proprie, pe care se află principalele elemente ce ne definesc. Sălajul a avut şi înainte de 1989 stema, dar, după Revoluţie, a fost înlocuită, deoarece pe ea se aflau reprezentări ale regimului comunist.

„Adevărul de Seară“, ediţia de Zalău, prezintă un scurt istoric al actualei steme, cum a luat ea fiinţă şi ce elemente sunt pe ea.

„În 1992, imediat după înfiinţarea Consiliului Judeţean, Victor Hălmăjan, preşedintele de atunci al instituţiei, le-a cerut consilierilor să vină cu idei pentru alcătuirea unei steme reprezentative pentru judeţ. Se impunea, la acea vreme, înlocuirea vechii steme comuniste cu una actualizată“, explică secretarul Consiliului Judeţean (CJ) Cosmin Vlaicu.

După un deceniu de aprobări

În toamna aceluiaşi an proiectul stemei fusese finalizat. Au urmat apoi o serie de aprobări ale însemnului, care au durat aproape un deceniu. „În 1994, stema a fost aprobată de consilierii judeţeni, iar de abia în 1996 a primit şi avizul favorabil din partea Comisiei de Heraldică a Academiei Române. Punctul final al acestei istorii a avut loc în 30 mai 2002, când stema judeţului Sălaj a fost aprobată şi printr-o hotărâre de guvern, publicată ulterior în Monitorul Oficial”, mai spune Vlaicu.

Brandurile judeţului pe stemă

Stema judeţului se compune dintr-un scut cu baza curbată, împărţit în patru casete, toate pe fond roşu. Cele patru casete sunt despărţite, pe centru, de silueta unei biserici de lemn, Sălajul fiind judeţul cu cele mai multe biserici de lemn din ţară: 76. În partea stângă sus a fost pusă „porta praetoria“,  poarta principală a  castrului roman de la Porolissum, care, după se menţionează în hotărârea de Guvern,  ilustrează ideea de zonă de legătură a judeţului între Transilvania istorică şi Ţara Silvaniei, dar şi  poziţia geografică a Sălajului drept poartă de intrare în Transilvania.

Tot sus, în partea dreaptă se află soarele sub care sunt reprezentate trei râuri care străbat judeţul - Someş, Crasna şi Barcău.   
În partea stângă jos, apare un ciorchine de strugure cu o frunza de viţa-de-vie, simbolizând preocuparea pentru viticultră în anumite zone din Sălaj.
Bogăţia în vestigii romane a judeţului este reprezentată în stemă prin acvila romană   şi inscripţia SPQR - Senatus Populusque Romanus. De altfel, în Sălaj sunt cercetate  nouă castre romane, iar brandul cel mai cunoscut al judeţului este chiar castrul şi oraşul roman Porolissum.


Cifră:
5
elemente specifice ale  Sălajului sunt trecute pe harta judeţului.