Sălajul a avut prima grădină botanică din ţară
0Scriitorul Gyorfi Deak Gyorgy susţine că prima grădină botanică de pe teritoriul României a fost înfiinţată în satul sălăjean Crasna.„Adevărul de Seară“ Zalău continuă serialul despre poveştile inedite sau mai puţin cunoscute din istoria Sălajului. Serialul a început ieri şi va dura toată săptămâna.
În cartea „Curiozităţi sălăjene“, apărută la Editura „Caiete Silvane“, scriitorul Gyorfi Deak Gyorgy susţine că în comuna Crasna, din judeţul Sălaj, a fost înfiinţată prima grădină botanică din ţară.
Astfel, potrivit scriitorului din Jibou, prima grădină din România destinată cultivării şi studierii ştiinţifice a plantelor a fost întemeiată în Crasna sălăjeană, în 1805, de către Cserey Farkas jr.. Cserey Farkas a trăit din 1773 până în 1842 şi a fost nepotul marelui istoric maghiar Cserez Mihaly.
Grădina lui Cserey apare cu 50 de ani înainte de cea înfiinţată de Anastasie Fătu, la Iaşi, şi cu 55 de ani mai devreme decât cea organizată de Carol Davilla, la Bucureşti, pe lângă Şcoala de Medicină şi Farmacie.
Grădina din Crasna în mărturiile contemporanilor
„Terenul destinat de Cserey cultivării pasiunii sale se afla pe malul stâng al râului Crasna (a şi fost inundat de câteva ori), pe lângă drumul care duce către Vârşolţ, în porţiunea de hotar denumită „Hosszú“, susţine Gyorfi Deak.
Terenul a fost înconjurat de un gard viu, pentru a nu le permite accesul animalelor la parcelele unde convieţuiau mai multe mii de specii vegetale, atât sub cerul liber, cât şi în culturi de seră.
„Din păcate, nu ne-a rămas nicio ilustraţie cu grădina de la începutul secolului al XIX-lea“, explică Gyorfi Deak Gyorgy. Scriitorul susţine însă că au rămas o serie de mărturii ale contemporanilor, care puse cap la cap ar putea duce la o reconstituire, măcar imaginară a grădinii.
„Kazinczy Ferenc a vizitat-o în 31 octombrie 1816 şi printre rarităţile existente a remarcat frumosul copac-lalea nord-american, statura semeaţă a «Aelianthus glandulosat», «Gledicia Triacanhost» cea cu spinii mari. În micuţul heleşteu cu nuferi înotau peşti de aur, iar în voliere păşeau ţanţoşi fazani argintii. În 1813, Cserey l-a avut ca oaspete şi pe Dr. J. C. Baumgarten (1765-1843), un alt botanist cunoscut în epocă, autorul unei enciclopedii de specialitate în trei volume (1816), unde găsim şi descrierea unui varietăţi locale de arbuşti, botezată «Silene Cserei» în cinstea gazdei sale“, mai spune autorul „Curiozităţilor Sălăjene“.
Botanica a intrat la apă
Apropierea de râul Crasna a dus, în cele din urmă, la dispariţia grădinii. „La jumătatea secolului al XIX-lea, după moartea lui Cserey Farkas, în urma repetatelor inundaţii grădina a dispărut sub apele revărsate ale râului“, mai spune scriitorul.
Cifră
1805
este anul în carea a înfiinţat Cserey Farkas prima grădină botanică de pe actualul teritoriu al României.
Citeşte şi: John Smith, de la Guruslău pe râul York cu Pocahontas