Plăcuţe trilingve la intrările şi ieşirile din Zalău. Propunerea consilierilor UDMR a fost aprobată în unanimitate
0La fiecare intrare şi ieşire din municipiul Zalău, municipalitatea va monta plăcuţe cu denumirile în limbile română, maghiară şi germană ale reşedinţei de judeţ, precum şi panouri în şase limbi cu mesajele "Bine aţi venit!/La revedere!"
La propunerea a trei aleşi UDMR, Consiliul Local Zalău a aprobat în unanimitate de voturi joi, 25 mai, un proiect privind montarea de indicatoare inscripţionate trilingv cu denumirile istorice ale municipiului: Zalău, Zilah şi Zillenmarkt.
În susţinerea demersului lor, consilierii Lakatos Alexandru, Fazakas Nicolae şi Bogdan Zsolt invocă mai multe prevederi legale naţionale şi internaţionale, printre care Legea nr. 33/1995 privind ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995 sau Legea nr. 113/1996 pentru ratificarea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996.
Proiectul mai prevede ca la toate intrările şi ieşirile din Zalău să apară şi mesajele “Bun-venit” şi “La revedere”, de aceasă dată în şase limbi: română, maghiară, engleză, germană, franceză şi italiană.
"Considerăm că fluxul turiştilor străini, convieţuirea paşnică a diferitelor comunităţi etnice, influenţa pozitivă a firmelor mari cu capital străin care activează în municipiu justifică amplasarea plăcuţelor trilingve, respectiv mesajul de bun venit şi de rămas bun în şase limbi", se arătă în fundamentarea proiectului.
"Decizia de astăzi este una istorică, după 27 de ani am reuşit să îndeplinim acest deziderat al comunităţii maghiare locale. Este rezultatul activităţii consilierilor locali UDMR, dar şi al organizaţiei municipale şi judeţene ale Uniunii. Am considerat important acest obiectiv deoarece dezvoltarea oraşului Zalău se datorează şi contribuţiei comunităţii maghiare locale. Credem că respectul reciproc şi convieţuirea paşnică au avut un rol important în adoptarea unanimă a prezentei hotărâri, prin urmare, doresc să mulţumesc şi pe această cale colegilor români pentru atitudinea pozitivă şi deschiderea de care au dat dovadă în acest sens”, a declarat Fazakas Nicolae, viceprimar al Zalăului.
Potrivit datelor recensământului populaţiei din 2011, în Zalău trăiesc 9.000 de locuitori de naţionalitate maghiară, însemnând 16 la sută din totalul populaţiei locale.
Municipiul Zalău a fost atestat documentar pentru prima dată în Cronica lui Anonymus, o lucrare definitivată între anii 1200 şi 1230. În 1 august 1473, Matei Corvin declara Zalăul, pentru prima dată, oraş-târg, Oppidium Zilah, privilegiu care a scos oraşul de sub dominaţia comitatului, acordând dreptul de comerţ liber şi oferindu-i independenţă economică. După anul 1848, Zalăul şi-a pierdut autonomia şi independenţa, urmând ca după împărţirea administrativ-teritorială din 1968 acesta să devină capitala judeţului Sălaj, dobândind, în 1979, rangul de municipiu.
Vă mai recomandăm:
România lucrului prost făcut: şoseaua de centură care se construieşte de un deceniu