Jules Verne, îndrăgostit nebuneşte de o româncă, a scris Castelul din Carpaţi. Ce l-a inspirat pe Bram Stoker să facă din Dracula un personaj de milioane
0”Castelul din Carpaţi”, de Jules Verne, şi ”Dracula”, aparţinând irlandezului Bram Stoker, sunt, fără îndoială, cele mai cunoscute romane inspirate de locuri din România. Corespondenţa cu realitatea a descrierilor din cele două cărţi nu este, întotdeauna, foarte exactă, deşi se pare că unul dintre cei doi scriitori ar fi vizitat, înainte de a scrie, România.
”Castelul din Carpaţi” a fost publicat de Jules Verne în 1892, acţiunea romanului petrecându-se, în cea mai mare parte în Munţii Carpaţi din Transilvania. Acţiunea este localizată în satul Werst (Vereşti) din Transilvania, unde ciobanul Frik observă că din ruinele cetăţii baronului Rodolphe de Gortz, aflată undeva în zona trecătorii Vulcan, iese un fir de fum. Cetatea fusese abandonată în urmă cu zeci de ani, iar localnicii bănuesc că a căzut pradă fantomelor. Personajele romanului încearcă, pe parcursul intrigii, să dezlege misterul sumbrelor ruine.
Simion Săveanu, unul dintre biografii lui Jules Verne, emite ipoteza că scriitorul francez ar fi vizitat România înainte de a scrie ”Castelul din Carpaţi” şi că, astfel, s-ar fi inspirat pentru poveste. În cartea ”Pe urmele lui Jules Verne în România”, biograful spune că între 1882 şi 1884 Jules Verne ar fi fost în relaţii intime cu o anume Luiza Müller, originară din România, mai precis din Homorod. La îndemnul ei, ar fi făcut o călătorie incognito cu o navă pe Dunăre până la Giurgiu, apoi cu trenul la Bucureşti şi apoi la Braşov şi, în final, la Homorod. Cu această ocazie ar fi cutreierat prin regiune mai multe săptămâni şi ar fi vizitat Castelul Colţ, care a devenit sursă de inspiraţie pentru romanul Castelul din Carpaţi.
Scriitorul sălăjean Florin Horvath, el însuşi autor de romane cu trimiteri istorice, spune, însă, că localizarea acţiunii nu are nicio legătură cu realitatea geografică. ”Ceea ce a conferit credibilitate lui Jules Verne - puterea lui de previziune ştiinţifică - este una. În privinţa locaţiei, este altceva. Este, clar, o fantezie”, spune scriitorul.
Cum s-a născut ”Dracula”
La cinci ani după publicarea ”Castelului din Carpaţi”, un alt roman care se doreşte a descrie România vede lumina tiparului. Este vorba despre ”Dracula”, celebrul roman al irlandezului Bram Stoker, care ar avea ca sursă de inspiraţie actele de cruzime ale domnitorului român Vlad Ţepeş. În carte, Dracula este un conte transilvan, stăpân al unui castel ridicat undeva pe vârf de stâncă înaltă. Acţiunea romanului se petrece la sfârşitul secolului XIX în Transilvania. Avocatul englez „Jonathan Harker” vine din Londra ca să cumpere castelul lui Dracula, dar nici un localnic nu are curaj să se apropie de casa contelui. O femeie îi dă un crucifix lui Harker, pentru a-l apăra de rele. Avocatul va fi adus de birjarul contelui. In primele zile a vizitei nu se întâmplă nimic deosebit în castel, Haker fiind rugat să nu intre în câteva încăperi. Ciudat însă i se pare englezului faptul că chipul contelui nu apare deloc în oglindă şi lăcomia acestuia când vede sângele avocatului care s-a rănit la bărbierit. Acum remarcă Haker dinţii lungi, ascuţiţi, buzele roşii ale contelui, ca şi atenţionarea de a nu dormi decât în camera care este rezervată lui. Uitând de sfatul contelui adoarme într-o odaie străină şi va fi trezit de trei femei frumoase cu buze roşii şi dinţi ascuţiţi, care sunt împiedicate de conte să-l muşte. Contele dă de înţeles femeilor gonindu-le, că englezul îi aparţine lui. Avocatul remarcă cu groază primejdia care-l paşte. In cele din urmă englezul reuşeşte să scape cu viaţă fugind din castel.
Potrivit specialiştilor, Bram Stoker nu a vizitat niciodata România. S-ar părea că descrierea castelului lui Dracula din roman ar avea la bază o reproducere a Castelului Bran disponibilă în Anglia sfârşitului de secol XIX, prin lucrarea lui Charles Boner "Transylvania: Its Product and Its People" (London; Longmans, 1865).
”Povestea este un enorm fals, care - spun eu - ne face un enorm deserviciu. ”Una este să discutăm despre comitele Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Ţepeş - n.a.), care a locuit la Sighişoara şi al cărui casă încă mai există dar nu îl bagă nimeni în seamă, şi alta este să fluturăm poveşti cu Dracula şi Vlad Ţepeş pe la Tuhuţa sau Bran. Total fals”, spune el.
Vă mai recomandăm: