Greşeala recunoscută, pe jumătate iertată: primarul Maior Andrei, condamnat cu suspendare
0Magistraţii Judecătoriei Zalău au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la începutul lunii iulie între procurorii Parchetului de la lângă Judecătoria Zalău şi primarul comunei Crişeni, Maior Andrei, trimis în judecată pentru conflict de interese.
Magistraţii zălăuani au decis că, în acest caz, legea mai favorabilă este vechiul Cod Penal, pedeapsa aplicată primarului din Crişeni fiind, astfel, de un an de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, cu suspendarea condiţionată a executării pedepesei pe un termen de încercare de trei ani.
Reamintim că problemele cu legea ale primarului din Crişeni vin după ce, în luna februarie, Agenţia Naţională de Integritate a dat publicităţii un raport prin care îl declara pe edil în conflict de interese administrativ şi penal. Potrivit raportului ANI, Andrei Maior „a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrativă, întrucât, în perioada 08 noiembrie 2010 – 01 noiembrie 2013, a semnat, în calitate de primar, dispoziţia de numire a fiului său în funcţia de consilier al primarului, precum şi contractul individual de muncă al acestuia. Astfel, acesta nu a respectat dispoziţiile art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Primarii [...] sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I””, se preciează în raport.
Inspectorii de integritate îi mai reproşează primarului că, „în perioada 08 noiembrie 2010 – 01 noiembrie 2013, prin aprobarea şi semnarea actelor administrative prin care fiul său a fost angajat pe postul de consilier al primarului, MAIOR ANDREI a încălcat şi dispoziţiile art. 301 din noul Cod Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Curtea de Apel Cluj confirmă incompatibilitatea primarului Zalăului