Două biserici de lemn din Sălaj, distruse de vijelie. Lăcaşurile de cult sunt pe lista monumentelor istorice

Mai multe lăcaşuri de cult din judeţ au fost avariate din cauza furtunii care a măturat Sălajul duminică, 17 septembrie. Cele mai mari pagube s-au produs la Poarta Sălajului şi Lozna, unde vântul a rupt turlele a două biserici de lemn vechi de secole.

Una dintre cele mai frumoase şi mai vechi biserici de lemn din Sălaj a fost distrusă de furtuna care a făcut prăpăd în judeţ. Turnul Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" s-a rupt, prăbuşindu-se peste acoperişul lăcaşului de cult. O situaţie similară s-a petrecut la Lozna, unde turla bisericii de lemn din localitate s-a prăbuşit în curtea unui vecin.

Încă de la primele ore ale dimineţii, o echipă formată din arhitectul şef al judeţului, reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Sălaj şi preoţii parohi au mers în teren ca să evalueze pagubele şi să identifice soluţii pentru remedierea problemei. "Situaţia este destul de gravă la Poarta Sălajului, având în vedere că turnul s-a prăbuşit peste acoperişul bisericii, dar am luat legătura cu un expert atestat de Ministerul Culturii, o firmă de la Baia Mare care lucrează pe restaurare de monument, care va face evaluări atât la Poarta Sălajului, cât şi la Lozna", ne-a declarat Doina Cociş, directori Direcţiei pentru Cultură Sălaj. Aceasta a mai spus că se va apela la o măsură de protecţie provizorie, pentru a proteja interiorul şi elementele desprinse din clădiri. "Apoi, vom încerca un proiect de restaurare în regim de urgenţă, să vedem unde îl putem depune pentru finanţare. Ne gândim că se vor găsi bani cât de repede pentru intervenţii de urgenţă", a explicat oficialul sălăjean.

Biserica de lemn din Poarta Sălajului înainte şi după furtună FOTO Andreea Vilcovschi

Monument istoric, biserica din Poarta Sălajului datează din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, în satul Rastolţul Mare, fiind printre cele mai vechi biserici ce lemn sălăjene. În 1835 a fost donată comunităţii din Poarta Sălajului şi purtată cale de 20 de kilometri. Asemeni altor biserici de lemn, după război a fost dezafectată, iar materialul lemnos s-a degradat inerent, existând riscul de prăbuşire. A fost restaurată în 1969, sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, când turnul a fost reconstruit, s-au turnat fundaţii de beton şi a fost înălţată pe un soclu din piatră. Îm 1972, o furtună violentă a dislocat turnul, proiectându-l la câţiva metri de biserică, pentru ca la scurt timp după ce a fost refăcut, în 1977, acelaşi turn să fie victimă a unui trăznet. Potrivit Direcţiei pentru Cultură Sălaj, ultimele intervenţii pentru reabilitarea monumentului istoric de la Poarta Sălajului au fost făcute acum mai bine de 10 ani, când a fost refăcută învelitoarea. "Cu toate acestea biserica era în stare bună de conservare, dar neşansa ei a fost că s-a aflat pe direcţia vântului care a pricinuit acest necaz", spune Doina Cociş.

La Biserica de lemn de la Lozna, un monument istoric de început de secol XIX, vântul a rupt turnul şi l-a proiectat în curtea unui localnic.

Oficialii Direcţiei pentru Cultură Sălaj au solicitat reprezentanţilor celor trei protopopiate ortodoxe din judeţ să comunice care dintre bisericile de lemn administrate au fost avariate din cauza furtunii.

În judeţul Sălaj exista 68 de biserici de lemn înscrise pe lista monumentelor istorice.

Mai puteţi citi:

FOTO România lucrului prost făcut. Cum să toci milioane ca să îneci monumente istorice în betoane şi în kitsch

S-au împărţit banii pentru biserici. Cine sunt beneficiarii şi cât primeşte fiecare