Cine a fost Maria Eleonora, regina nebună a Suediei. Motivul pentru care i s-a interzis să-şi crească unicul copil
0Frumoasă, imatură, elegantă, geloasă, vulcanică, instabilă sunt doar câteva dintre adjectivele care au definit-o pe Maria Eleonora de Brandenburg, o prinţesă germană care a trăit între 1599 şi 1655 şi care a devenit regină consoartă a Suediei. Viaţa ei a fost o combinaţie de melodramă, tragedie, mister şi aventură, presărată cu momente de comedie.
Povestea neobişnuită a Mariei Eleonora de Brandenburg începe în 1616, când moştenitorul tronului Suediei, Gustav Adolf, pe atunci în vârstă de 22 de ani, era în căutarea unei neveste. A ales-o pe frumoasa prinţesă, fiică a lui Johann Sigismund, Elector de Brandenburg, şi a Ducesei Ana a Prusiei, însă nu toată lume încuraja o astfel de comuniune. Printre ei, fratele viitoarei mirese, George William, duce al Prusiei, dar şi mama sa, care se temeau că această căsătorie va genera un conflict cu Polonia vecină, care nu era în relaţii prea bune cu Suedia.
Nimeni şi nimic nu l-a putut face pe proaspătul rege să se răzgândească, iar mireasa a fost adusă la Stockholm cu o navă de contrabandă, cuplul punându-şi pirostriile în 1620. Lucrurile au mers bine în primii ani, iar ambasadorii au găsit-o fermecătoare pe noua regină, apreciind-o pentru gusturile sale rafinate. Curând au apărut şi primele probleme, pentru că Maria Eleonora detesta Suedia, considerând-o a fi o ţară fără cultură, fără emoţia pe care o ofera Germania. Mai mult, i-a fost dificil să se apropie de poporul suedez şi nu a reuşit să se adapteze temperaturilor scăzute din ţara adoptivă. Nici bufonii sau piticii pe care i-a adus la curte, nici muzicienii ori balerinii pe care i-a chemat tocmai din Germania ori Franţa pentru a o distra nu au ajutat-o.
Deşi îşi adora soţul, de multe ori îşi vărsa supărarea asupra lui, aruncându-i vorbe grele. Cum acesta se alătura frecvent campaniilor militare, regina era nevoită să petreacă mult timp singură. Aşa a căzut într-o depresie profundă, refuzând adesea să mănânce ori să doarmă. După două sarcini pierdute şi un copil care a murit la doar 11 luni, în 1627, Maria Eleonora a născut o fetiţă, Catherine. Regina a fost extrem de suparată că nu i-a putut oferi lui Gustav un urmaş pentru tron şi, după cum spune legenda, ar fi exclamat: "În locul unui fiu, mi se dă o fiică întunecată şi urâtă, cu nasul mare şi ochii negri. Ia-o de lângă mine, nu am nevoie de un monstru!" În primul an după naştere, Maria Eleonora a avut dese episoade de isterie, puse pe seama absenţei soţului său.
Au urmat o serie de evenimente cel puţin ciudate: o grindă a căzut inexplicabil peste leagănul bebeluşului, micuţa s-a rostogolit pe scări, altădată a căzut pe podeaua din piatră rămânând pe viaţă cu un handicap la umăr. Toate acestea l-au determinat pe rege să afirme că Maria Eleonora este nebună şi să îi interzică să se implice în educaţia copilei. Catherine a fost plasată în grija unei mătuşi, iar Gustav a insistat ca micuţa să fie crescută asemeni unui băiat: a luat lecţii de militărie, a învăţat să călărească, să tragă cu puşca şi să vâneze.
În 1632, Gustav Adolf moare în bătălia de la Lützen, însă regina a dat ordin ca trupul să nu fie înhumat timp de mai bine de un an. Mai mult, şi-a obligat fiica să trăiască izolată în camere întunecate, iar deasupra patului a atârnat o cutie aurită în care a pus inima regelui.
Consiliul de stat a decis excluderea Mariei de la conducerea ţării, pentru ca în 1636 să fie decăzută din drepturile părinteşti. A murit în 1655.
Citiţi şi: