Zi decisivă pentru Adrian Costea. Fostul director al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui a fost eliberat din arestul Poliţiei din Târgu Mureş
0Adrian Costea, fostul director al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Vaslui, actualmente broker la BCR Asigurări, a fost eliberat din arestul Poliţiei din Târgu Mureş, după ce ordonanţa sa de reţinere de 24 de ore a expirat.
Reţinut în dosarul fraudelor cu asigurări de viaţă alături de alţi 17 inculpaţi, dintre care nouă funcţionari ai BCR, fostul director al CCIA a scăpat, cel puţin pentru câteva ore, de arest. Ieri, magistraţii mureşeni au amânat din nou judecarea propunerii procurorilor DIICOT pentru azi la ora 11:00 solicitând anumite înscrisuri la dosar.
Cei 18 inculpaţi au fost împărţişi în două dosare, unul în care au fost incluşi brokerii, celălalt numai cu administratori de firme. „Nu se pune problema de vreo scăpare în partea noastră. Sunt foarte multe documente, s-a lucrat într-un ritm infernal şi odată cu împărţirea inculpaţilor în două dosare s-a multiplicat un număr foarte mare de înscrisuri. De aici şi posibilitatea ca un înscris să fi scăpat într-un dosar. Toate înscrisurile solicitate vor fi depuse la instanţă până la judecarea propunerii de arestare", a precizat procurorul de caz Dan Oltean, din cadruL DIICOT Mureş.
Fostul director al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agrigultură (CCIA) Vaslui, Adrian Costea şi soţia acestuia, Gabriela, director al BCR Asigurări de Viaţă, sucursala Vaslui, au fost ridicaţi, Marţi, 9 iulie 2013, de ofiţerii DIICOT. Alături de aceştia a mai fost ridicat şi Viorel Ciuburciu, directorul societăţii Vascar.
Adrian Costea este singurul care a primit mandatul de reţinere, urmând ca instanţa să decidă dacă acesta, alături de ceilalţi inculpaţi, vor fi judecaţi în libertate sau în arest preventiv. Soţii Costea şi administratorii societăţilor Vascar şi Transmir sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare în modalitatea sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor aferente unor drepturi salariale.
Anchetatorii susţin că „din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea că modul de operare este unul inedit, constând în acordarea disimulată a unei părţi din drepturile salariale lunare, iniţial prin încheierea de către angajator a unei poliţe formale de asigurare de viaţă colectivă cu operatorul de asigurări, achitarea contravalorii poliţelor de asigurare de către angajator, respectiv a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire-beneficii), urmate imediat, în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare, de <<răscumpărarea clauzei suplimentare>> şi, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de către asigurător direct în conturile angajaţilor - beneficiarii de fapt ai respectivelor contracte de asigurare, care primeau aceste plăţi ca fiind parte din veniturile salariale“.
Citeşte şi: