Vaslui: Portret/ Dan Ravaru, etnograful pasionat de literatură

Lucrează la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale de peste trei decenii.

Etnograful Dan Ravaru a scris nu mai puţin de opt cărţi de folclor şi etnografie despre judeţul Vaslui. Cel mai recent volum, „Repere etnofolclorice şi de istorie locală“, a fost publicat anul acesta.

„Am ales să urmez Facultatea de Filologie, deşi oscilam între aceasta şi cea de Istorie sau Filosofie. La Filosofie nu puteam da admitere fiind fiu de intelectual, iar istoria a rămas un hobby“, a explicat Dan Ravaru. Pasiunea lui pentru multiculturalitate s-a concretizat în cercetările de folclor şi etnografie, făcute odată cu angajarea la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui, începând cu 1 februarie 1979.

Organizează festivaluri şi expoziţii

Preocupările pentru zona Vasluiului s-au concretizat în volumele „Datini şi obiceiuri de pe Valea Tutovei“, „Folclor, etnografie, istorie locală“, „Cartea Puieştilor“, „Comuna Alexandru Vlahuţă“ şi „Cartea întâia a Racovei“.

„Creaţia populară s-a restrâns, însă suntem departe de a vorbi despre dispariţia sa. De exemplu, tinerii care ar fi creat noi strigături satirice sunt acum epigramişti, iar cei care ar fi născocit noi paşi de dans sunt coregrafi“, precizează Dan Ravaru. Ca angajat al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, etnograful s-a concentrat în mod deosebit pe organizarea de festivaluri,  precum „Izvoare Limpezi“, în cadrul căruia patru-cinci  comune prezintă săptămânal spectacole.

De asemenea, Dan Ravaru se implică în organizarea expoziţiilor tematice, precum cele de ouă încondeiate şi icoane din preajma Paştelui, dar şi de Târgul Meşterilor Populari.

Profil
Născut. 3 aprilie 1948, Bârlad.
Studii. Univ. „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Litere, promoţia 1965.
Familie. Este căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri
Cum recunoaştem istoria autentică?
Este foarte greu pentru că majoritatea istoricilor se raliază modelelor vremii. După 1989 a existat o perioadă de câţiva ani în care studiile istorice au fost de mare autenticitate. Din păcate, în ultima perioadă, primim ordine de la Uniunea Europeană şi de la Washington în privinţa a ceea ce este bun sau rău în istoria naţională.
Cum aţi caracteriza literatura română actuală?
Cea mai mare parte a literaturii contemporane este tributară pornografiei. Chiar acum citeam o povestire din „România Literară“ în care abundă total nemotivat expresii urâte.