Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Istoria zilei

etnograf - ultimele știri

Captură de ecran din 2024 05 03 la 15 08 27 png

Renumit etnograf român, despre odiseea ouălor încondeiate de Paște. „Cojile de ou aveau şi ele importanţa lor”

Pentru Angela-Paveliuc Olariu, aşa cum chiar ea recunoaşte, etnografia a fost un adevărat refugiu, unul care a purtat-o pe culmile frumuseţilor tradiţionale. Acum, în Săptămâna Mare, ne dezvăluie odiseea ouălor încondeiate

Societate 04 mai 2024

ALINA BATCU jpg

Obiceiuri de Anul Nou în casele românilor de altădată: Etnograf: „Agricultura era principalul subiect”

De Anul Nou, în satul românesc de odinioară existau tot felul de obiceiuri, multe dintre ele în strânsă legătură cu domeniul agricol. Așa s-a născut „Calendarul de ceapă”, explică etnografa Angela Paveliuc-Olariu.

Iaşi 28 dec. 2022

Captură de ecran din 2022 12 03 la 15 16 01 png

Poveştile din spatele celor mai frumoase tradiţii de Crăciun. De la „duhul sărbătorii”, la „spiritul Crăciunului”

Etnografa Angela Paveliuc-Olariu arată că, în urmă cu zeci de ani, în satul tradiţional românesc se simţea existenţa unui duh al sărbătorii. Astăzi este numit „spiritul Crăciunului“.

Iaşi 06 dec. 2022

nastere obicei

Ritualul de botez moştenit de la romani. Gestul prin care tatăl îşi recunoştea copilul

Obiceiurile de naştere din satul tradiţional românesc s-au păstrat de-a lungul secolelor, unele fiind moştenite chiar de pe vremea romanilor. Chiar dacă în prezent nu se mai ţin, acestea s-au practicat până târziu, unele dintre ele începând să dispar...

Baia Mare 23 mai 2022

shutterstock

Etnograf: „De Paşte, se făceau hore pe tăpşanul din jurul bisericii şi sufletul se simţea mai mulţumit“

După întreaga perioadă aspră a Postului Mare, satul românesc prindea viaţă şi sărbătorea, la unison, Învierea Domnului. Angela Paveliuc-Olariu povesteşte cu drag şi dor despre însemnătatea Paştelui de odinioară, când oamenii se primeneau şi se bucura...

Iaşi 24 apr. 2022

ouă încondeiate cu motive de pe valea olteţului - foto valeru ciurea

Cât de vechi este obiceiul încondeierii ouălor. Etnograf: „Chinezii făceau asta cu 2.000 de ani înainte de Hristos“

Obiceiul încondeierii ouălor, păstrat până astăzi, a fost preluat de creştinism dându-i-se o nouă semnificaţie, însă există dovezi ale practicării lui cu mult timp înainte.

Slatina 23 apr. 2022

foc sacru paste prahova

Cele trei focuri sacre care se aprind în postul Paştelui pe dealurile din Valea Superioară a Prahovei VIDEO

Începând cu Lăsata Secului, de Mucenici şi în Joia Mare, pe dealurile din zona superioară a Prahovei, tinerii aprind focuri, fiecare moment având o simbolistică aparte.

Ploieşti 23 apr. 2022

strigatul peste sat - obicei din oltenia - foto Valeru Ciurea

Cum au ajuns oltenii şi pompierii să se certe din cauza unei tradiţii străvechi. Ce este „Strigatul peste sat“

Răspândit în vechime pe întreg teritoriul României, chiar dacă practicat la date diferite în funcţie de zonă, „Strigatul peste sat“, cunoscut şi ca „Bobotăile“, „Strigatul fetelor“, „Focurile“ sau „Strigarea“ este un obicei popular care riscă să se p...

Slatina 14 mar. 2022

shutterstock

Rolul Dragobetelui în venirea primăverii. Ce spun muzeografii şi etnografii

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Această zi marca începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea: păsările începeau să-şi facă noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul. Odată cu natura, reînvia...

Iaşi 24 feb. 2022

shutterstock

Obiceiuri de Anul Nou. Etnograf: „Agricultura era principalul subiect pus în valoare”

Etnografa Angela Paveliuc-Olariu ne dezvăluie poveştile din spatele unora dintre cele mai frumoase tradiţii de Anul Nou, exact aşa cum le-a descoperit în casele românilor de odinioară.

Iaşi 02 ian. 2022

Iulian Bucur etnograf Galati 10

Descoperirile spectaculoase ale unui etnograf: catapetesmele pictate de ţărani şi bisericile „umblătoare”

Iulian Bucur, etnograf la Muzeul de Istorie din Bacău, a documentat de-a lungul anilor istoria neştiută a catapetesmelor pictate de ţărani, care şi-au ilustrat în ele şi propria viaţă, dar şi pe cea a bisericilor din lemn, ce au urmat comunităţile ca...

Galaţi 08 feb. 2021

calarasi mihailescu

Etnograful Liviu Mihăilescu, personalitatea lunii mai la Muzeul Dunării de Jos

Muzeograf şi etnograf, Liviu Mihăilescu a fost desemnat personalitatea lunii mai la muzeul Dunării de jos din Călăraşi.Născut la Găunoşi, Liviu Mihăilescu (6 mai 1935, Independenţa (Găunoşi) - 4 ianuarie 1996, Brăila) a urmat cursurile primare în sat...

Călăraşi 05 mai 2020

martisor

Când renunţăm să mai purtăm mărţişorul. „Închisă în mărţişor se află o parte din norocul celui care l-a purtat“

Mărţişorul, spune tradiţia populară, îl punem în prima zi de primăvară, înainte de a coborî din pat. Când putem renunţa să-l mai purtăm conform tradiţia ne explică un etnograf.

Slatina 03 mar. 2018

Tradiţii în jurul vetrei FOTO vatra.ro

Masa tradiţională a românilor în Ajunul Crăciunului, de o stricteţe acum pierdută. Bucatele de sec trebuiau sfinţite neapărat de către preot

În vechime, în seara de Ajun, în casele românilor intra preotul pentru a sfinţi bucatele. Focul din vatră era păzit, iar cenuşa scoasă dimineaţă ajungea într-un anume loc din grădină.

Iaşi 25 dec. 2017

Turtă cu julfă FOTO viziteazaneamt.ro

VIDEO Când se pregătesc turtele cu julfă. Semnificaţia aparte a acestui desert special pregătit în casele românilor

În judeţele din Moldova, Naşterea Domnului nu are acelaşi farmec dacă în prealabil nu sunt pregătite şi servite turtele de Crăciun, cunoscute în unele zone şi ca „Pelincile Domnului“ sau „Scutecele Domnului“.

Iaşi 19 dec. 2017

Missing image 232x150 png

Cum chemau bunicile noastre ploaia. Detalii despre Paparude, Muma-Ploii şi Caloianul, ritualurile îndeplinite de femei

Perioadele secetoase se sfârşeau, credeau bunicii noştri, dacă fetele şi femeile, singurele acceptate pentru a practica ritualuri, invocau într-un fel anume ploaia.

Slatina 03 aug. 2017

Missing image 232x150 png

Care a fost sensul iniţial al expresiei „a da apă la moară“. Are legătură şi cu zicala „îi merge gura ca o moară stricată“

De multe ori am auzit expresia „îi dă apă la moară”, exprimând faptul că „îl provoacă” sau îl stârneşte”. Dar poate însemna şi că creează o situaţie favorabilă cuiva. Un etnograf explică originea şi sensul expresiei....

Baia Mare 20 iul. 2017

Obiceiuri arhaice de chemare a ploii

Cum i-au implorat ţăranii dintr-un sat basarabean pe folcloriştii români să nu spună incantaţiile pentru ploaie la filmări, de teamă să nu vină potopul

Fără îndoială, cea mai cunoscută incantaţie pentru aducerea ploii este „Paparuda”, obicei străvechi a cărui origine se pierde în negura timpului. Forme ale acestui celebru ritual al dezlegării norilor se găsesc în toate zonele României, însă toate a...

Galaţi 30 iun. 2017

Missing image 232x150 png

„Datul în huţuţă“, obiceiul din Borşa cu rol de educaţie sexuală. Leagănul, făcut din „lemnul în care s-a spânzurat Iuda“

Un obicei străvechi se păstrează la Borşa până în zilele noastre, numit ”datul în huţuţă”. Practic, este vorba de un leagăn construit din lemn, unde băieţii au ocazia să-şi dovedească curajul şi să-şi găsească aleasa. Specialiştii în etnografie spun ...

Baia Mare 16 apr. 2017

Missing image 232x150 png

Mersul în tez, obiceiul minunat de Paşte dedicat copiilor care se păstrează până în zilele noastre. Ce păţesc trişorii

Borşa rămâne unul dintre locurile în care, deşi a ajuns civlizaţia şi condiţiile de viaţă sunt foarte bune, tradiţiile şi obiceiurile sunt păstrate cu sfinţenie. Aici, în ziua de Paşte, copiii merg în tez, iar de pe vremea convieţuirii cu evreii, alt...

Baia Mare 15 apr. 2017

Poţiuni medievale FOTO Totb.ro

Motivul sinistru pentru care refuzau doctoriile ţăranii români: „Sunt făcute din grăsimea morţilor din spitale!“

O cercetare etnografică făcută în prima jumătate a secolului XX de către reputatul etnograf român Gh.F. Ciauşanu (1889-1963) scoate la lumină relaţia „încordată” care a existat în Evul Mediu, dar şi la începuturile erei moderne, între lumea rurală şi...

Galaţi 13 apr. 2017

Missing image 232x150 png

VIDEO Bunătăţile din bucătăria bunicii, accesibile „orăşenilor“. Vizitator: „M-am întors, efectiv, în copilărie“

Ce este vestita ciorbă de „raci“, cum se prepară sarmalele de post, cum foloseşti preţiosul „usturoi sălbatic“, cum arată „cuptorul mobil“ al oltenilor şi cum se foloseşte, sunt întrebări la care peste 100 de persoane, venite de la oraş într-o gospod...

Slatina 19 mar. 2017

dragobete

Dragobetele, zeul năvalnic al românilor. Pe 24 februarie se legau frăţiile pe viaţă

Dacă 14 februarie este, la români, o sărbătoare impusă mai mult prin tehnicile de marketing, 24 februarie, dată fixă la care se celebrează Dragobetele, este ziua în care bunicii noştri petreceau în pădure, dacă vremea era frumoasă, sau acasă, dacă er...

Slatina 24 feb. 2017

Satul oltenesc, în expoziţie la Bruxelles

Cuvinte vechi olteneşti, astăzi dispărute. Femeile îşi acopereau capul cu „bariş“, bărbaţii purtau „dâlvari“

Cuvinte vechi, unele dintre ele dispărute, comori lingvistice strânse într-o carte de folcloristul Mircea Tomescu, oltean, au fost scoase din nou la iveală într-o publicaţie de cultură.

Slatina 07 feb. 2017

Missing image 232x150 png

Cum se face faimoasa turtă de mălai, pâinea bunicilor şi desertul nepoţilor

Astăzi este un produs culinar de care mulţi nici măcar nu au auzit, însă în trecut se mânca frecvent, atât vara, cât şi iarna, coaptă în cuptor de cărămidă sau în ţest.

Slatina 18 ian. 2017

Missing image 232x150 png

Boboteaza, sărbătoarea fetelor nemăritate. Ce trebuie să facă tinerele în această noapte pentru a-şi visa ursitul

Botezul Domnului sau Boboteaza este una dintre cele mai vechi sărbători creştine din spaţiul tradiţional românesc, ce marchează finalul sărbătorilor de iarnă.

Zalău 05 ian. 2017

vasilca - foto claudia balas

Ce este Vasilca, obiceiul mai vechi decât Steaua şi Pluguşorul. Tradiţii de Anul Nou din Oltenia

Vasilca se mai păstrează într-o singură localitate din judeţul Olt, iar originile acestui obicei se găsesc înainte de creştinism, când locuitorii acestor meleaguri se închinau zeilor.

Slatina 30 dec. 2016

Missing image 232x150 png

Obiceiul colindatului în satul românesc. Ritualurile care alungă spiritele rele şi sădesc bunăstarea

În universul satului tradiţional sălăjean, Crăciunul era o sărbătoare religioasă a bucuriei, cu o dimensiune spectaculară aparte, dar şi cu un fundal magico-ritual de performare a unor vechi scenarii de fertilitate, prosperitate şi noroc.

Zalău 20 dec. 2016

Missing image 232x150 png

De ce se taie porcul de Ignat. Etnograf: „Dacă porcul era negru, femeile opreau din părul acestuia pentru a afuma copiii care plângeau noaptea“

Dacă astăzi ritualul sacrificării porcului de Crăciun se programează în funcţie de timpul liber, în vechime se păstra cu sfinţenie o anumită zi, legată, ca atâtea alte sărbători, de ritualuri precreştine, peste care s-au suprapus sărbători ortodoxe.

Slatina 20 dec. 2016

Missing image 232x150 png

Măreţia târgului românesc în secolul al XIX-lea: „Era parte din viaţa populară“

Oraşul Zalău şi-a câştigat dreptul susţinerii unui târg în 1370, când regele Ludovic de Anjou a permis ca un astfel de eveniment să aibă loc anual, de ziua Sfintei Margareta şi a încurajat participarea negustorilor la târg, asigurând libertatea de a ...

Zalău 08 dec. 2016

Missing image 232x150 png

Pomul tradiţional, predecesor al bradului de Crăciun. Cum arăta elementul decorativ care împodobea casa tradiţională în prag de sărbătoare

Simbol al Sărbătorilor de Iarnă, bradul de Crăciun a avut un predecesor în unele comunităţi din mediul rural. Unul confecţional manual, în care se împleteau simbolistica, imaginaţia şi priceperea meşteşugarului.

Zalău 27 nov. 2016

Missing image 232x150 png

Lista plantelor cu nume pornografice. Ce i-a inspirat pe românii din popor să boteze atât de vulgar lumea vegetală

Băşina porcului, pizda ţigăncii, curu boului, pula calului, ţâţa caprei ori ţâţa vacii sunt doar câteva dintre plantele pe care le întâlnim pe păşunile ori prin pădurile României şi care, din cauza denumirilor lor populare ar putea înroşi obrajii mai...

Zalău 28 oct. 2016

Missing image 232x150 png

Cum îşi exercita puterile Marţolea, personajul demonic al satelor sălăjene

În calendarul superstiţiilor, zilele de marţi, sâmbătă şi joi sunt considerate momente temporale cu calităţi aparte faţă de restul săptămânii. De la miezul nopţii şi până la cântatul cocoşului, universul cultural sătesc este bântuit de o serie de fii...

Zalău 11 oct. 2016

Missing image 232x150 png

Ce este ceasornicul morţii. Legătura ciudată existentă între cântecul găinii, punctele cardinale şi moartea unui om

Câteva superstiţii româneşti despre legătura dintre comportamentul unor animale şi semnele morţii, aşa cum se află ele în culegerile ştiinţifice ale reputaţilor etnologi Artur Gorovei, Simion Florea Marian şi Gheorghe F. Ciauşanu.

Galaţi 04 sept. 2016

sarbatoarea secerisului serbanesti

Reportaj Ce-a mai rămas din „Sărbătoarea secerişului“: „Târgul de Sf.Ilie de la Şerbăneşti are o vechime de peste 200 de ani, tinerii ar trebui să afle ce era aici“

„Drumul pâinii“ ar fi trebuit să fie povestea pe care s-o caute şi s-o afle toţi la „Sărbătoarea secerişului“ de la Şerbăneşti. Vechiul bâlci de Sfântul Ilie este astăzi, din păcate, nimic mai mult decât mici, bere, manele, două tiribombe şi, într-o ...

Slatina 21 iul. 2016

Missing image 232x150 png

Superstiţii macabre legate de nuntă. Despre ce semne cred românii că prevestesc moartea unuia dintre miri

Folcloriştii români, mai cu seamă Artur Gorovei şi Gheorghe F Ciauşanu, au scos la iveală o adevărată colecţie se superstiţii, unele de-a dreptul horror, legate de de semnificaţiile evenimentelor din timpul unei nunţi.

Galaţi 04 iul. 2016

Missing image 232x150 png

De ce cred românii că de Paşti se arată comorile ascunse. Misterul flăcărilor care sclipesc straniu în noapte

Căutătorii de comori români au descifrat semnificaţia flăcărilor ce străjuiesc, zice-se, comorile, creând un adevărat cod al culorilor, care separă binele de rău şi aurul de metalele mai ieftine. Superstiţia este contrazisă însă de arheologi, care sp...

Galaţi 30 apr. 2016

Missing image 232x150 png

Tradiţii ciudate la nunţile româneşti de odinioară. Cum se ferea mireasa de deochi cu un procedeu cam murdar

În vremuri de demult, mirii şi apropiaţii lor respectau cu sfinţenie tradiţiile de la nunţi. Ritualurile reprezentau de fapt credinţele lor, însă trecerea timpului a făcut ca multe dintre obiceiuri să dispară....

Galaţi 18 dec. 2015

Ritualul descântecului

Descântece de boală la români: „Tu, boală/ Pleacă, nu mai sta/ Peste mări, peste ţări, peste oceane“. Cum îi combat medicii pe vraci

În lumea rurală românească încă mai există locuri în care descântătorul este, în unele cazuri, un personaj mult mai de succes decât medicul. În acelaşi timp, doctorii susţin că descântecul poate avea, în cel mai bun caz, un rol psihologic minor, dar ...

Galaţi 30 iul. 2015

nasterea la romani

Cum aflau străbunicile noastre, fără ecograf, care era sexul copilului din burtică. Ce făceau ca să nu aibă copii „mucoşi” ori pruncii să fie feriţi de rele

Naşterea unui copil, în toate culturile şi tradiţiile populare, a avut şi are un rol esenţial. În tradiţia populară românească, în lipsa medicinei moderne, femeile aduceau pe lume prunci vioi şi sănătoşi păstrând cu sfineţenie o sumedenie de supersti...

Vaslui 09 iun. 2015

Missing image 232x150 png

FOTO Tradiţie şi măiestrie la Botoşani. S-a deschis Târgul Meşterilor Populari. Au venit meşteşugari din toată ţara

Meşteri populari din toată Moldova dar şi din Ardeal expun la o nouă ediţie a Târgului Meşterilor Populari. Târgul şi-a deschis astăzi porţile, cu 65 de meşteşugari, obiectele fiind scoase la vânzare până pe 26 aprilie.

Botoşani 23 apr. 2015

bistriteanca

Cum l-au cucerit cochetăria şi frumuseţea bistriţencelor din secolul al XIX-lea pe germanul Rudolf Berger: „Marama le dă un aspect de amazoane“

Etnograful german Rudolf Berger a vizitat în mai multe rânduri Transilvania, dedicându-i chiar o carte intitulată „Siebenbürgen“ (în traducere Transilvania). În cartea sa, etnograful remarcă frumuseţea şi cochetăria bistriţencelor, precizând chiar că...

Bistriţa 23 ian. 2015

Missing image 232x150 png

Legendele urieşilor de la Botoşani. Misterioasele morminte de la Corjăuţi şi Ibăneşti

Pe teritoriul judeţului Botoşani, în mijlocul câmpurilor arate sau al dumbăvilor, se arată din loc în loc sute de movile. Localnicii spun cu teamă în glas că sunt mormintele urieşilor care au trăit acolo cu milenii în urmă.

Botoşani 23 apr. 2014

Missing image 232x150 png

FOTO Codul portului popular din comuna Sălciua, Munţii Apuseni. Vârsta şi starea civilă, diferenţiate cromatic

În trecut, haina îl făcea cu adevărat cunoscut pe om după un cod riguros.Costumul se schimba odată cu vârsta şi transmitea informaţii despre vârsta, situaţia materială şi starea civilă a celui care-l îmbrăca.

Alba Iulia 02 ian. 2014

Missing image 232x150 png

Tradiţii de Moş Nicolae. În Prahova, copiii încep să umble cu „Steaua“, iar Moşul este aşteptat să aducă zăpadă

Dincolo de cadouri şi nuieluşe în ghetuţe, Moş Nicolae este cel care aduce ninsoarea şi marchează, simbolic, degradarea timpului calendaristic. Călare pe un cal alb, cu o mantie albă, nu este zărit niciodată şi, pe cât este de darnic, pe atât de aspr...

Ploieşti 05 dec. 2013

Missing image 232x150 png

FOTO Cum a cucerit Suleyman Magnificul un sat din Banat

Locuitorii din Bănia, judeţul Caraş-Severin, s-au îmbrăcat în personaje de telenovelă, săptămâna trecută, la începutul Postului Paştelui.

Reşiţa 24 mar. 2013

Missing image 232x150 png

Vaslui: Portret/ Dan Ravaru, etnograful pasionat de literatură

Lucrează la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale de peste trei decenii.

Vaslui 30 sept. 2010