Totul despre infecţia cu E.coli. Cum poate fi evitată afecţiunea supranumită şi boala mâinilor murdare

Infecţiile cu Escherichia coli (E.coli) sunt foarte periculoase şi au evoluţii imprevizibile mai ales la copii. Îmbolnăvirile pot fi evitate dacă se respectă măsurile de igienă.

Ce trebuie să stiţi despre această boală a mânilor murdare:

1. Transmiterea bacteriei se face adesea pe cale digestivă, prin ingestia de alimente sau lichide contaminate cu fecale fie de la o persoană la alta, mai ales când nu sunt respectate normele elementare de igienă, prin contact direct sau obiecte contaminate.

2. Suspiciunea de infecţie este legată de apariţia următoarelor semne şi simptome: crampe şi dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), diaree severă, apoasă la început, ce poate deveni sangvinolentă (în funcţie de tulpina patogenă), greturi, vărsături, febra poate fi mică sau absentă.

3. Unele persoane pot fi asimptomatice dar pot transmite boala (purtători sănătoşi).

4. Copiii dezvoltă mai frecvent infecţii cu serotipul E. coli O157:H7 (apartine E. coli enterohemoragic) comparativ cu adulţii. Această tulpină este deosebit de periculoasă deoarece are capacitatea de a stimula formarea unor toxine cu potenţial letal.

5. Starea pacienţilor se poate degrada foarte rapid.

6. Simptomele de alarmă ce impun imediat prezentarea la spital sunt febră cu valori ridicate, slăbiciune, astenie, confuzie, paloare generalizată, reducerea diurezei (micţiuni rare, reduse cantiativ, cu urină concentrată, închisă la culoare) eventual hematurie, hematoame ce pot semnala apariţia unor complicatii renale sau hematologice.

În cazul îmbolnăvirii trebuie prezentarea la medic dacă:  pacientul prezintă diaree explozivă, cu sânge sau care trenează peste 48 de ore, dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), cu alterarea stării generale (astenie, ameţeli, iritabilitate, confuzie, micţiuni rare, reduse cantiativ, cu urină concentrată, închisă la culoare, eventual hematurie sau hematoam, paloare). Sunt considerate grupe la risc: pacienţii foarte tineri sau foarte vârstnici, cei cu status imun compromise, care provin dintr-o institutie de îngrijire (creşă; spital, centru de plasament) sau dintr-o zonă cu igienă precară, cu apă nepotabilă, contact recent cu alţi pacienţi care au avut diaree, consumul de carne insuficient preparată termic, de lapte sau suc nepasteurizat, de fructe sau legume nespălatela la cultivarea cărora au fost folosite îngrăşăminte naturale.

Potrivit medicului Tudor Ciuhodaru, singura măsură eficientă de prevenţie este educaţia pentru sănătate: ”Respectaţi cu stricteţe regulile de igienă individuală şi a celor legate de manipularea, prepararea şi depozitarea alimentelor. Spălatul corect al mâinilor cu apă şi săpun, minim 30 de secunde, pe ambele feţe, insistând pe pliurile de flexie şi unghii, de fiecare dată când schimbaţi scutecele sau hainele copilului, utilizaţi toaleta sau gătiţi. Spălaţi periodic cu dezinfectant robinetele chiuvetelor şi toaletele sau cada. Spălaţi atent ustensilele (cuţite, furculiţe, farfurii) şi recipientele din bucătărie înainte şi după ce vin în contact cu alimentele cu risc. Consumaţi doar apă din surse sigure, carne preparat suficient termic, lapte pasteurizat, legume şi fructe spălate corespunzător sub jet de apă”.