Pericolele uriaşe de pe Facebook. Cum să vă protejaţi copiii pentru a nu ajunge pe mâna infractorilor de pe internet

Reţelele sociale au devenit un real pericol pentru minorii care au acces la internet fără supravegherea părinţilor. Psihologii şi poliţiştii atrag atenţia asupra riscurilor uriaşe la care se expun copiii care navighează în neştire pe internet.

În ultimii ani, infracţionalitatea informatică cu victime în rândul minorilor a atins cote alarmante. Cazul înregistrat la Bârlad, unde un tânăr a fost arestat după ce a racolat două minore pe Facebook, pe care ulterior le-a violat, este ultimul dintr-un lung şir de infracţiuni grave înregistrate în ultimii ani în România, de infractori care stau la pândă în spatele calculatorului. La începutul lunii aprilie, un inginer din Galaţi a ajuns după gratii după ce a şantajat zeci de minore cu vârste cuprinse 4 şi 15 ani.

Inginerul Mihai Caragea (37 ani), originar din Galaţi, lucra la Şantierul Naval din Mangalia. Locuia într-un cămin de nefamilişti din apropierea locului de muncă, acolo unde îşi construise prin internet o adevărată reţea de pornografie infantilă.

În arhiva calculatorului individului se aflau fotografiile a peste 1.000 de copile, în ipostaze pornografice. Individul avea un cont propriu de Facebook, plus câteva conturi fictive, care îl prezentau drept un minor. Astfel intra în discuţii cu fetiţele pe care ulterior le ademenea să se dezbrace în faţa camerei web. Totul a ieşit la iveală în urma unei reclamaţii al unei mămici din Ploieşti, a cărei fetiţă în vârstă de 9 ani era şantajată de inginerul obsedatul sexual.

La Timişoara, procurorii DIICOT au destructurat anul trecut o reţea de proxeneţi care racolau adolescente pe Facebook, pentru ca apoi să le transforme în prostituate pentru vip-urile din oraş.

”Minorii atraşi de o lume virtuală perfectă”

Psihologii şi poliţiştii atrag atenţia asupra riscurilor uriaşe care se ascund în spatele internetului şi îi îndeamnă pe părinţi să instruiască copiii înainte de a le permite accesul la calculator.

”Evoluţia tehnologiei din ultimii ani a adus evidente beneficii comunicării interumane. Aceste beneficii vin, însă, la pachet cu o serie de riscuri generate de excesul de transparenţă ţi de buna credinţă a oamenilor. Simpla expunere a datelor personale şi a propriei imagini transformă individul într-unul vulnerabil, expus unor riscuri majore cum ar fi traficul în scopul exploatarii sexuale, economice sau pentru schimb de organe, atac la propria persoana sau defaimarea acesteia”, explică Irina Câmpeanu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui.

Abuzul de încredere, frecvent întâlnit în cazul adolescenţilor, este un risc major ce poate avea repercursiuni în echilibrul familiei. Forma sa de manifestare poate fi asociată modului de operare a retelelor de crima organizată, afirmă specialiştii. Concret, tinerii sunt atraşi de o imagine virtuală „perfectă” sau „de dorit” pentru un partener şi ajung să întreţină cu uşurinţă relaţiile astfel iniţiate şi in afara spaţiului virtual. În egala măsura, copiii de vârste mici pot deveni victime ale adultilor care se ascund prin imagine şi identitate în spatele fotografiei de profil a unui egal (copil de aceeasi vârstă), aşa cum s-a întâmplat în cazul inginerului pedofil din Mangalia.

”În sensul prevenirii victimizării propriilor copii în spatiul virtual, specialiştii DGASPC Vaslui recomandă părinţilor monitorizarea activităţii online a propriilor copii, acordarea unei atenţii sportite la furnizarea datelor personale (imagine, identitate, domiciliu, telefon, locuri vizitate, etc.), însă cea mai importantă recomandare rămâne construirea unei relaţii de încredere cu propriul copil, comunicarea susţinută şi informarea permanentă cu privire la riscurile generate de spaţiul virtual”, Irina Câmpeanu, DGASPC Vaslui.

Psihologii recomandă copiilor şi tinerilor ca, atunci când au suspiciuni cu privire la anumiţi prieteni virtuali să informeze cât mai urgent adulţii care se afla în relaţie de răspundere faţă de ei (părinţi, tutori, psihologi scolar, învatatori, profesori, etc.), iar când nu reusesc să gestioneze probleme apărute în mediul virtual (injurii, publicarea unor informaţii/imagini deformate a persoanei lor, etc.) să ceară ajutor.

Cum vă protejaţi copiii

La rândul lor, poliţiştii recomandă părinţilor să gestioneze cu mult tact acest subiect cu propriii copii, astfel încât aceştia să nu se simtă îngrădiţi, dar să conştientizeze pericolele. Iată recomandările poliţiştilor pentru părinţi:

• Discutaţi cu copiii despre Internet, despre beneficiile şi pericolele existente în lumea virtuală. Copilul trebuie să ştie că poate discuta cu părinţii despre orice aspect întâlnit în lumea virtuală;

• Folosiţi Internetul împreună cu copiii, căutaţi cu ei informaţii care să-i intereseze;

• Ţineţi computerul într-o cameră unde îl poate folosi întreaga familie;

• Nu restricţionaţi excesiv şi fără justificare accesul copiilor la calculator şi pe Internet;

• Stabiliţi cu copiii când şi în ce condiţii să folosească Internetul (tipuri de site-uri interzise, durata zilnică de utilizare, reguli privind datele personale, comportamentul faţă de persoanele necunoscute din mediul virtual etc);

• Învaţaţi copiii să nu dea niciodată date personale sau poze celor cu care corespondează pe Internet

• Învăţaţi copiii să nu stabilească, fără acceptul dvs., întâlniri cu persoane pe care le cunosc doar de pe Internet. Discutaţi despre riscurile la care se pot expune;

• Arătaţi-vă interesul pentru activitatea copiilor dvs. şi a prietenilor lor, atât on-line, cât si offline;

• Învaţaţi împreună mai multe despre folosirea computerului;

• Atrageti atenţia copiilor să nu spună nimanui nicio parola, în afara părinţilor şi asiguraţi-vă că ştiţi parolele de acces la e-mailul copilului sau la paginile web personalizate;

• Explicaţi-le copiilor că nu tot ceea ce citesc sau văd pe Internet este adevărat;

• Pentru a înlesni navigarea în siguranţă pe Internet a copilului dumneavoastră, puteţi instala programe de filtrare specializată.