Podgoria prinţului Bibescu de la Corcova readusă la viaţă
0Aşezată în partea de sud-vest a ţării, în judeţul Mehedinţi, Corcova este o podgorie nouă pentru publicul de azi, care reia însă tradiţia producerii vinului de calitate, iniţiată în acest areal în urma cu mai multe sute de ani.
Podgoria Corcova Roy & Dâmboviceanu cuprinde, în acest moment, 55 de hectare pe care au fost replantate soiurile tradiţionale ale locului, existente şi pe vremea moşiei Bibeştilor, incluse în soiurile autorizate DOC Mehedinţi-Corcova: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc, precum şi un soi nou, Syrah. Vinul de Corcova poartă amprenta originală a locului şi vorbeşte despre istorie, distincţie, pasiune. Plantarea viţei de vie s-a făcut de la nord la sud pentru a obţine o expunere cât mai lungă la lumina şi caldura soarelui. Astfel strugurii ajung la maturitate într-un mod echilibrat.
S-a întors de la Strasbourg pentru Corcova
"Am fost întotdeauna convins de potenţialul viticol al României şi deseori am regretat că vinurile româneşti nu sunt recunoscute peste hotare. Mi-am propus să fac un excelent vin românesc", spune Şerban Dâmboviceanu, partener la Podgoria Corcova Roy & Dâmboviceanu
Prin Corcova, Şerban Dâmboviceanu doreşte să construiască ceva trainic, un lucru care să rămână în urma sa şi care să vorbească celor care vor urma despre valorile acestor pământuri. El îşi propune ca realizarea vinului Corcova, care poartă în structura sa seva trecutului, să modeleze atât prezentul cât şi viitorul locului şi al oamenilor lui. Pentru Şerban, Corcova Roy & Dâmboviceanu nu este doar o afacere, ci mult mai mult. La vârsta de 18 ani, el a plecat la Strasbourg pentru a studia dreptul şi a învăţa ce înseamnă sistemul de funcţionare a societăţilor democratice. Următorii zece ani i-a petrecut făcând acest lucru prin studiu şi muncă, tot în acest timp, descoperind pasiunea pentru vin. Acolo, în Strasbourg, şi-a început Şerban călătoria înapoi, spre Corcova. După întoarcerea în România, această pasiune s-a îmbinat în mod natural cu încrederea în podgoriile româneşti. Astfel a început căutarea locului în care se regăseau cât mai multe caracteristici necesare unui vin de calitate. A parcurs un drum lung, vizitând podgoriile de la est, la sud, până în sud-vest şi ajungând în 2005, în urma recomandării prof. univ. dr. Aurel Popa, de la Universitatea de Horticultură Craiova, şi a domnului Alexandru Ghica, la viile şi cramele de la Corcova. Istoria acestui loc, influenţa aristocraţiei intelectuale a vremii şi, mai ales, dragostea lui Bibescu pentru aceste locuri îşi fac şi astăzi simţită vibraţia şi l-au determinat pe Şerban să transforme o afacere într-un proiect de suflet prin care să arate lumii cât de valoroase pot fi vinurile româneşti.
Istoria locului
Viticultura a existat probabil în această zonă în timpul dacilor, fiind o zonă locuită şi nu foarte îndepărtată de capitala Sarmizegetusa. Documentar, podgoria este recunoscută din secolul al XVI-lea. Printr-un act din 1 iulie 1594, Mihai Viteazu întăreşte lui Necula două vii la Corcova, iar printr-un altul, din 8 iulie 1596, întăreşte lui Radu, al doilea paharnic, ocine şi vii în Jirov, Cernaia, Cotoroaia şi Valea Bună. Corcova, ca moşie a Bibeştilor, a cunoscut perioada sa de glorie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a sec. al XX-lea. Prinţul Anton Bibescu a angajat un tânăr agronom francez pentru a se ocupa de podgorie, Aristoteles Sauget. Acesta, urmat de fiii săi, a făcut din Corcova un rai şi mai ales, a inventat Corcovinul şi Corcovelul, cupaje uluitoare având la bază cabernetul. Nici unul dintre tehnologii IAS-ului din perioada comunistă, unii chiar meritorii, nu a mai reuşit să le refacă. De altfel, Corcova era locul preferat de petrecere a vacanţei pentru Anton Bibescu şi Martha Bibescu, precum şi pentru o parte din prietenii lor celebri. Marcel Proust scria: "Nume dragi, ca acela de Corcova, îmi erau atât de familiare şi de apropiate ca Senlis şi de o mie de ori mai dragi decât Bonnelles şi tremuram într-una să nu le văd în vreun comunicat şi mă învinuiam că nu cunosc îndeajuns şi altele pe care trebuie că voi le îndrăgiţi şi care sunt poate cunoscute prin amintiri de-ale tale, de-ale lui Emanuel, de-ale prinţesei Bibescu. Cât de mult îmi sunteţi în inimă în clipele acestea!".
Citiţi şi:
Podgoriile din Banat, cunoscute în întreaga lume