Petrecere câmpenească la Sărbătoarea liliacului de la Ponoarele
0În comuna mehedinţeană Ponoarele, sunt aşteptaţi la acest sfârşit de săptămână (2-3 mai) mii de oameni să petreacă în singura pădure de liliac sălbatic din ţara noastră, la o serbare câmpenească din care nu vor lipsi muzica şi dansurile populare, micii şi berea.
Organizatorii au pregătit spectacole în aer liber, susţinute de formaţii de muzică populară din Mehedinţi şi judeţele limitrofe, de solişti de muzică populară de valoare, dar şi de tarafuri de artişti locali, precum şi dansuri populare autentice.
“Toţi cei care iubesc natura, tradiţia şi folclorul sunt invitaţi, la acest sfârşit de săptămână, în amfiteatrul natural din Pădurea de Liliac, să petreacă o zi de neuitat. Îi aşteptăm cu mult drag atât pe locuitorii din Ponoarele şi comunele învecinate, cât şi turiştii. Sărbătoarea începe sâmbătă seara cu un foc de tabără şi hora satului, iar duminică, pe scena din pădure vor urca solişti de muzică populară consacraţi din zona Mehedinţiului cât şi din zona Gorjului”, spune primarul comunei Ponoarele, Georgică Pătraşcu.
Vor fi prezenţi, în jurul scenei, peste 20 de comercianţi la tarabe cu bere, suc, mici, frigărui şi obiecte artizanale sau alte suveniruri.
Celebra pădure de liliac, locul în care se desfăşoară sărbătoarea anuală cu acelaşi nume se află la 3 kilometri de Ponoarele. Nu doar pădurea de liliac atrage turiştii în acest colţ mirific al zonei de nord din Mehedinţi, ci şi multe alte frumuseţi care sunt catalogate drept monumente ale naturii, unice în Europa. De exemplu, Podul lui Dumnezeu este o arcadă de calcar (de 4 m grosime), cu o lungime de cca 60 de metri, o deschidere de 27 de metri, şi o lăţime de 9,7 metri, fiind al doilea pod natural din Europa, ca mărime, şi singurul funcţional (pe deasupra trece şoseaua Drobeta-Turnu-Severin - Baia de Arama - Băile Herculane).
Podul s-a format prin prăbuşirea unui perete al Peşterii Bulba care prin cei 5.000 de metri de galerii şi prin arhitectura sa interioară deosebită este o atracţie turistică. Deasupra peşterii şi a podului se află un deal plin cu formaţiuni carstice, între care „lapiezurile îngropate” - încreţituri calcaroase - ce alcătuiesc Câmpul Afroditei şi Câmpul Cleopatrei, unice în Europa, la altitudini de până la 600 de metri. La cealaltă ieşire a peşterii (pentru cine mai are puterea să ajungă până acolo), întalnim Lacul Zaton, un lac de origine cars-tică şi care, având legătură cu sistemul hidrografic al peşterii, este când plin ochi, când pustiu şi crăpat.
Citeşte şi: