Palatele ţigăneşti de la Strehaia clădite prin jecmăneala statului
0Palatele ţiganilor de la Strehaia au sfidat întotdeauna bunul gust, dar mai ales criza. Dacă în primii ani după 1990, ţiganii concurau între ei în privinţa turnuleţelor de pe case, în ultimii cinci ani, la Strehaia au fost ridicate adevărate palate, construite după ultimele tendinţe în materie imobiliară (piscină, foişor, fântână arteziană, sală de fitness).
Sunt case care valorează milioane de euro şi pe care şi le-ar putea permite numai oameni de afaceri potenţi. Luxul este completat de autoturisme scumpe care stau parcate în garajele acestor palate. O plimbare pe străzile din Strehaia aproape că-ţi taie răsuflarea şi îţi lasă impresia că te afli într-un oraş al milionarilor din Top 300. Pe nimeni nu mai miră faptul cum şi-au strâns căldărarii de Strehaia imensele averi. În nici un caz din confecţionarea căldărilor, meserie care i-a făcut celebri şi pe care au abandonat-o, prin acomodarea din mers cu tranzacţii comerciale fictive.
Au afacerile în sânge
În cazul romilor din Strehaia – întâmplător sau nu toţi purtând acelaşi nume „Mihai” - ceea ce frapează este faptul că deşi sunt neştiutori de carte reuşesc să învârtă afaceri de milioane de lei. Fără şcoli de management ori economie, aceştia au în sânge afacerile pe care în multe situaţii le încheie doar bătând palma ori garantând cu găleţile de aur. Îşi asigură spatele plătind diverse firme de avocatură din Severin ori Craiova, precum şi cabinete de evidenţă contabilă. Căldărarii nomazi de ieri au dispărut, iar în locul acestora au apărut „oamenii de afaceri”. În primii ani după 1990, la Strehaia îşi avea reşedinţa mafia deşeurilor metalice. Apoi, treptat, afacerile acestora s-au diversificat şi s-au extins în toată ţara.
Clanurile ţigăneşti puse cu botul pe labe
În ultimii doi ani, DIICOT Mehedinţi şi Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Mehedinţi au destructurat pe rând mai multe reţele organizate, în care era implicată mafia ţigănească de la Strehaia. În 2011, DIICOT Mehedinţi a instrumentat dosarul unor romi de la Strehaia, care înşelaseră Termocentrala de la Halânga cu circa un milion de dolari, livrând circa 37 tone de pământ cărbunos în loc de cărbune energetic. Dosarul nu este nici la această oră finalizat pentru că romii au bani de avocaţi buni care ştiu să tragă de timp. Părea o afacere de domeniul incredibilului, dar procurorii DIICOT aveau să scoată la lumină şi alte megaafaceri. La începutul lunii martie 2012, ofiţerii SCCO au efectuat 30 de percheziţii domiciliare în cinci judeţe, pentru destructurarea unui grup infracţional format din 34 de persoane, acuzaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani în valoare de 20 milioane de euro. Printre numele din acest dosar se numără un fost comisar şef de la Garda Financiară şi omul de afaceri Cătălin Spătaru, poreclit "regele asfaltului" din Piteşti. Percheziţiile, efectuate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Mehedinţi şi de poliţiştii de la crimă organizată, au avut loc în localitatea Strehaia (13 ), în judeţul Hunedoara (9), în Cluj-Napoca (patru), în Timişoara (3) şi în judeţul Argeş (una), potrivit DIICOT. Liderii grupării, învinuiţii Mihai Gheorghe şi Mihai Ion, au identificat 50 de societăţi comerciale, având cifre semnificative de afaceri. În înţelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui comision de 10%, ei au emis facturi fiscale pentru operaţiuni comerciale fictive, de livrare mărfuri sau prestare servicii, în scopul diminuării taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat, precizează sursele citate. "Membrii grupării au înfiinţat în acest scop cinci societăţi comerciale, tip fantomă, cu sediul în localitatea Strehaia, acestea acumulând debite substanţiale către bugetul de stat, constând în TVA şi impozit pe profit, datorat urmare a activităţii infracţionale", au precizat reprezentanţii DIICOT. Sumele de bani reprezentând contravaloarea acestor operaţiuni erau achitate în conturile societăţilor comerciale controlate de către învinuiţi, deschise la diverse unităţi bancare, de unde erau ridicate imediat în numerar şi împărţite între membrii grupării. În “mirajul” banilor câştigaţi cu uşurinţă prin emiterea de facturi fictive au fost prinşi apoi şi alţi oameni de afaceri din Turnu Severin ori Timişoara. Cum ar fi Rodica Vlad- patroana lanţului de farmacii „Vlad” (Timiş), Toma Silvan- finanţatorul echipei FC Hunedoara sau milionarul Constantin Bădescu (Mehedinţi).
Nu îşi achită impozitele pe clădiri
În ciuda luxului în care trăiesc, ţiganii din Strehaia nu îşi plătesc impozitele pe clădiri. Nu au pe numele lor trecute bunuri de valoare şi, în plus, o altă situaţie care creează neclităţi la plata taxelor este faptul că în Strehaia jumătate din locuitori poartă numele Mihai. Anul trecut, în premieră, DGFP Mehedinţi a reuşit să pună sechestru pe casa şi terenul unui ţigan înstărit, care acumulase o datorie de aproape un miliard şi jumătate la bugetul de stat. Obişnuit să fenteze biroul de taxe şi impozite al Primăriei Strehaia, ţiganul cu pricina care învârte afaceri de miliarde, nu a mai reuşit să scape de braţul lung al legii şi s-a trezit cu o frumuseţe de vilă şi terenul aferent scos la licitaţie. La solicitarea DGFP Mehedinţi, Primăria Strehaia a precizat că acesta nu avea pe numele său înregistrat decât o amărâtă de dacie 1301. Reprezentanţii Primăriei Strehaia spun că acţiunea de recuperare a datoriilor de la romi este anevoioasă: „Colectările merg foarte greu din cauză că dânşii nu au un venit stabil, nu au salariu, nu lucrează niciunde, se ocupă cu afaceri ciudate care nu le descâlceşte nimeni, iar la impozite şi taxe evită să le achite. Executările merg foarte greu pentru că am încercat de atâtea ori, am pus sechestre, am evaluat am scos la licitaţie, dar nu se prezintă nimeni, mai ales la bunurile imobile (terenuri, case), nu putem să le vindem fiindcă nu sunt cumpărători. La toate litaţiile pe care le-am avut nu s-a prezentat nimeni. De exemplu, am avut o clădire la etaj la 900 de milioane lei vechi, preţul redus la 50 la sută la ultima licitaţie, şi nu s-a prezentat nimeni, deşi acesta este practic preţul unui apartament”.