O piaţă din Turnu Severin va purta numele lui Coriolan Iosif Buracu, primul director al Palatului Culturii „Teodor Costescu”

În contextul prilejuit de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, conducerea Palatului Culturii „Teodor Costescu” a propus Consiliului Local Drobeta -Turnu Severin atribuirea denumirii unei străzi sau piaţete “Coriolan Iosif Buracu”. Părintele Coriolan Buracu, una dintre marile personalităţi ale Văii Almăjului din Banatul muntos, a fost primul director al Palatului Culturii „Teodor Costescu”.

Joi, 29 martie, întruniţi în şedinţa pe luna martie, consilierii locali au aprobat cu unanimitate de voturi, atribuirea denumirii de “Piaţa Coriolan Iosif Buracu” zonei situată în vecinătatea Bisericii Grecescu, la intersecţia străzilor Decebal şi Vasile Alecsandri din municipiul Drobeta-Turnu Severin.

În memoria lui Coriolan Iosif Buracu, în incinta Palatului Culturii „Teodor Costescu” a fost amenajată şi  Sala “Coriolan Iosif Buracu” – fond documentar şi de carte. Aici au fost aduse şi cărţile donate în luna noiembrie 2017 de nepoata părintelui Coriolan Buracu, Mihaela Ciobotea.

Primul director al Palatului Culturii

În anul 1924, Consiliul de Administraţie al Consiliului Naţional „Teatru” din Turnu-Severin, la propunerea lui Teodor Costescu, îi oferea lui Coriolan Iosif Buracu postul de prim director al Palatului Cultural.
Prin acest act s-a recunoscut întreaga activitate profund patriotică desfăşurată de Coriolan I. Buracu în perioada premergătoare Marii Uniri, fiind numit „un român din Banat, care a luptat pentru ideea naţională, a luptat pentru propăşirea culturei şi care a suferit închisoarea pentru aceasta, din partea ungurilor”.

La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Părintele Iosif Coriolan Buracu a vorbit şi din partea Consiliului Naţional Român, arătând că ziua de 1 Decembrie 1918 a devenit o zi sfântă pentru toţi românii din Banat, Crişana, Transilvania şi Maramureş, care se unesc pe veci cu Patria Mumă.

Coriolan Buracu, născut la 15 mai 1888 în comuna Prigor, jud. Caraş Severin (decedat în Bucureşti la 11 feb 1964), a fost descendentul unei vechi familii de grăniceri şi preoţi din Banat. A fost preot, ofiţer superior, om de cultură, deputat şi un înflăcărat luptător pentru Unire. A urmat şcoala primară la Budapesta şi la Viena, liceul la Blaj, iar în 1911 a absolvit Institutul Teologic din Caransebeş, fiind hirotonit preot un an mai târziu.
În ziua de 19 august 1923, la punerea pietrei fundamentale a Mausoleului şi a Bisericii Neamului de la Mărăşeşti, a luat cuvântul şi preotul Coriolan Buracu, care colectase sume importante pentru acest măreţ şi sfânt obiectiv. Luând cuvântul, a spus: „nenumăratele morminte străjuite de cruci în faţa cărora ne închinăm, sunt slove de aur ale neamului care şi-a scris cu sângele celor mai preţioşi fii, pagini de glorie a ţării”.

Colaborator activ la ziarele “Românul” din Arad şi “Drapelul” din Lugoj, a desfăşurat, în paralel, o intensă activitate proromânească, pentru care a fost încarcerat în vara anului 1914 şi apoi timis pe front în Galiţia. Reîntors de pe front, a organizat Consiliul Naţional Român şi gărzile naţionale în districtul Mehadia. Din această cauză a fost urmărit de armata sârbă şi determinat să se refugieze în România, nu înainte de a înmâna un memoriu de protest generalului Berthelot.

După încheierea războiului, a desfăşurat o intensă activitate culturală în zona Mehadiei, înfiinţând Muzeul “General Nicolae Cena” la Băile Herculane (1921). În 1924, a fost chemat de Teodor Costescu la Turnu-Severin şi numit director al Palatului Cultural şi al Bibliotecii “I.G. Bibicescu”. În această calitate, a participat la organizarea Muzeului “Dr. C. I. Istrati”, la distribuirea de carte comunităţilor româneşti din ţară şi de peste hotare, precum şi la organizarea conferinţelor ţinute în cadrul Universităţii Populare.