Descoperire ciudată: un prelat bizantin din secolul XIII, găsit îngropat stând în capul oaselor la Ostrovul Mare. Care este semnificaţia acestei poziţii
0Arheologii apreciază că o mare parte din aşezările şi necropolele situate pe malul Dunării în Mehedinţi, din perioada secolelor X-XIII d. Hr, au fost distruse din cauza acţiunii distructive a apelor lacului de acumulare de la Porţile de Fier II.
Arheologul severinean Gabriel Crăciunescu spune că în această situaţie se află şi necropolele de la Crivina şi Ostrovul Mare din judeţul Mehedinţi: „Cercetările de la Crivina au demonstrat că din aşezarea şi necropola secolelor XII-XIII nu a mai rămas decât o mică parte, cea situată către interiorul teritoriului, restul a fost distrus de apa lacului de acumulare Porţile de Fier II”.
În timpul unor cercetări în insula Ostrovul Mare s-a descoperit că aceasta adăpostea trei comunităţi umane în acelaşi timp, una la km fluvial 862, alta la km fluvial 870 şi ultima la km fluvial 875, aceasta fiind singura care a beneficiat de cercetări arheologice sistematice.
„Aşezarea cercetată de noi se situa într-o zonă care pornea din imediata vecinătate a apei şi urca pe malul puţin mai înalt către interior. În total au fost cercetate opt locuinţe. Acestea aveau formă rectangulară cu una sau două încăperi, iar lângă fiecare se afla un cuptor legat de locuinţă printr-un coridor de acces, nu prea lung. Toate locuinţele erau acoperite cu iarbă sau trestie, lucru dedus din cantitatea de cenuşă descoperită pe toată suprafaţa unora din ele. În una din locuinţe au fost descoperite două monede: una provenea de la Împăratul bizantin Mihail VIII (1259-1282), iar cealaltă de la Ioan Asan II (1218-1241)”
spune dr. Gabriel Crăciunescu într-un material din revista „Mehedinţi, istorie, cultură şi civilizaţie” a Episcopiei Severinului şi Strehaiei.
Arheologii au cercetat aici şi 42 de morminte aşezate în şiruri de la nord la sud. Cu această ocazie a fost descoperit mormântul unui prelat bizantin din secolul XIII.
„Defunctul de aici a fost înmormântat stând în capul oaselor pe o banchetă de nisip. Asupra acestuia s-a găsit o monedă bizantină schifată, de la împăratul Andronic II (1282 – 1295). Din ceea ce cunoaştem până acum, înmormântarea în poziţia stând în capul oaselor este rezervată doar arhiereilor. Prezenţa episcopului în aşezare ne sugerează importanţa acesteia în cadrul epocii şi al desfăşurării evenimentelor politice şi cultural-religioase. Moneda bizantină descoperită nu lasă dubii asupra faptului că arhiereul nu ar fi ortodox. Întrebarea care se pune este legată de prezenţa unui episcop la Ostrovul Mare la sfârşitul secolului al XIII-lea”, explică dr. Gabriel Crăciunescu, care a condus foarte multe şantiere arheologice în judeţul Mehedinţi fiind un mare specialist al Epocii Bronzului în România şi în particular în cea ce priveşte Cultura Verbicioara.
Arheologul severinean aprecizează că zona Dunării, din care face parte şi Ostrovul Mare, a fost până în acel moment, de obedienţă bizantină. După 1241 Cavalerii Ioaniţi au venit în zonă şi au început lucrări de fortificare a Cetăţii Severinului.
“Importanţa malurilor Dunării era foarte mare, deoarece aducea venituri importante visteriei regale maghiare, precum şi Cavalerilor Ioaniţi. În aceste condiţii cei interesaţi făceau tot posibilul să îşi întărească stăpânirea aici, inclusiv prin catolicizarea zonei. În aceste condiţii, prezenţa unor călugări sau episcopi, chiar dintre cei itineranţi sau a altor emisari ai curţii bizantine, era explicabilă şi chiar obligatorie”, mai precizează dr. Gabriel Crăciunescu.
CIteşte şi: