VIDEO Apus de soare magnific la singura cetate medievală a Dobrogei care a supravieţuit secolelor
0Enisala este un loc extraordinar din Dobrogea care trebuie cunoscut, aici existând singura cetate medievală care mai poate fi văzută între Dunăre şi Marea Neagră, care străjuia cândva malul mării, şi o gospodărie tradiţională devenită muzeu.
Satul Enisala se găseşte imediat după Babadag, pe drumul dintre Constanţa şi Tulcea (DN22/E87). În mijlocul satului, chiar la şosea se află gospodăria tradiţională transformată în muzeu.
Casa este decorată cu obiecte şi motive tradiţionale, iar curtea plină de verdeaţă şi de flori are grajd, şopron, atelier. Totul este utilat şi conservat întocmai, pe locul său („in situ“) ca pe vremea când gospodăria era locuită.
Proprietatea a fost donată de familia unui localnic Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Tulcea, care a transformat-o în obiectiv turistic. Gospodăria-muzeu este îngrijită de un cuplu de muzeografi din Enisala.
GALERIE FOTO CU GOSPODĂRIA-MUZEU DE LA ENISALA
La ieşire din sat, spre Jurilovca, cotind pe drumul judeţean DJ 223 A, ajungi la cetatea Enisala, pe care o zăreşti înălţându-se mândră, din zare.
Cetatea se află la 2 kilometri de satul Enisala. Este ridicată pe dealul calcaros care domină zona lacurilor Razelm şi Babadag. Panorama de jur-împrejur este spectaculoasă. La poalele sale era cândva un sat, identificat acum în punctul Palanca, unde trăiau creştini. Fortăreaţa a fost întemeiată în secolele 13-14 de negustorii genovezi din Imperiul Bizantin. Ei deţineau la acea vreme monopolul navigaţiei la Marea Neagră, iar fortăreaţa avea rol de supraveghere a drumurilor de apă şi de uscat. Pe acea vreme, lacul Razelm era un golf al Mării Negre.
Drumul de acces este foarte bun, bine asfaltat, din şoseaua Constanţa - Tulcea (E87 Tulcea-Babadag), desprinzându-se DJ 223A-Enisala.
Ca să ajungi la cetate poţi înainta cu maşina până la barieră. Maşinile se lasă într-o parcare în spic, adiacentă drumului, amenajată lângă două grupuri sanitare noi, curate şi funcţionale, care sunt alimentate cu apă provenită dintr-un puţ forat de medie adâncime. După un scurt urcuş este punctul de informare-vizitare de unde se cumpără bilete de intrare şi suveniruri.
Drumul este deschis către cetate, după încă nişte trepte care duc pe platforma „belvedere“. Aici se află un mic muzeu cu imagini şi descrieri detaliate ale fortăreţei. O muzeografă, tânără absolventă de istorie din Babadag, vă oferă, dacă îi cereţi, informaţii suplimentare.
În cetate se pătrunde urcând alte trepte. Cetatea este de mici dimensiuni, fiind poziţionată pe un teren neregulat şi mai păstrează doar zidurile exterioare, cu câteva bastioane pentru paza zonei, pe o înălţime de 5-10 metri.
Otomanii înaintează, Marea Neagră se retrage
Experţii Institutului Naţional Patrimoniului sunt de părere că fondatorii Enisalei au dovedit abilitate în specularea celor mai mici denivelări sau asperităţi ale terenului, utilizându-le în scopul consolidării masivelor de zidărie.
Enisala fusese integrată, în timpul domniei voievodului Mircea cel Bătrân, sistemului defensiv al Ţării Româneşti. La 2 ani după moartea marelui domnitor (survenită în 1418), odată cu uciderea în luptă a fiului lui Mircea cel Bătrân, Mihail I, Dobrogea a intrat sub stăpânire otomană pentru 458 ani. Trupele otomane înaintează la nord de Gurile Dunării, iar Marea Neagră se retrage lăsând uscatul să formeze cordoane de nisip ce au dus la formarea complexului de lagune Razelm-Sinoe, cel mai mare din Dobrogea, precum şi a lacului Babadag.
Enisala devine cetate cu vedere la lacurile Razelm şi Babadag şi îşi pierde astfel importanţa strategică în navigaţia pe Marea Neagră. Este abandonată în timp şi devine o ruină roasă de secole. A fost reabilitată în ultimii ani, cu tot cu drumul de acces, devenind un obiectiv turistic foarte vizitat al Dobrogei. Singura zi în care cetatea nu poate fi vizitată este lunea, în rest fiind deschisă de marţi până duminică inclusiv între orele 10 şi 18.
De reţinut că Enisala aparţine de comuna Sarichioi, cea mai mare comună din judeţul Tulcea. Aşezare a recordurilor, Sarichioi este situată pe malul celui mai mare lac de apă dulce din ţară - Razelm, fiind casa celor mai mulţi ruşi-lipoveni din România.
Taxa unică de vizitare a Cetăţii Medievale Enisala şi a Gospodăriei ţărăneşti conservată in situ Enisala este de 8 lei pentru adulţi şi de 4 lei pentru copii, elevi, studenţi, pensionari. Optaţi pentru această variantă, mai economică. Separat, cetatea Enisala poate fi vizitată cu 6 lei/adult şi 3 lei/copii, elevi, studenţi, pensionari. Taxa de filmare este 30 lei/aparat, iar taxa de fotografiere - 10 lei/aparat.
De pe site-ul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea sunteţi îndrumaţi către un tur virtual al cetăţii Enisala. Daţi click pe ghidul care vă duce într-o experienţă audio-vizuală inedită.
Pe aceeaşi temă:
Cea mai frumoasă gospodărie tradiţională din Dobrogea, donată de familia unui ţăran din Enisala