Soluţia radicală propusă de guvernatorul rezervaţiei, care poate salva Delta: interzicerea pescuitului doi-trei ani
0Gabriel Marinov, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, spune că fără o măsură radicală, aria naturală protejată nu va mai supravieţui mult timp. O decizie dură, dar necesară, este interzicerea vreme de câţiva ani a pescuitului, dublată de măsuri compensatorii pentru pescarii din Deltă
Bătrânii îşi amintesc că în vremea copilăriei lor prindeau ştiuca în gârla din spatele casei, iar acum aleargă jumătate de deltă pentru un peşte. Nu există pescar, turist sau autoritate care să nu se plângă de faptul că balta nu mai are peşte. Cu toate acestea, în afară de câteva amenzi şi de alte măsuri luate împotriva braconierilor, nimeni nu face nimic. Pe de altă parte, repopularea se face la scară redusă şi de aici dezastrul: peştele este din ce în ce mai puţin şi ajunge din ce în ce mai mult pe piaţa neagră.
Cum au rămas pescarii şi fără sturioni, şi fără bani
Gabriel Marinov, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, spune că singura soluţie pentru refacerea resursei piscicole este interzicerea pescuitului timp de doi-trei ani. „Reuşim să facem foarte puţin faţă de ceea ce se întâmplă acum şi rezultat ar da doar interzicerea temporară a pescuitului, pentru ca această rezervă să aibă timp să se refacă în câţiva ani. Oamenii Deltei ştiu că nu concep viaţa fără peşte, dar îmi vor da dreptate“, spune el.
Nu este pentru prima dată când România a decis interzicerea pescuitului, ce-i drept, s-a apelat la această măsură doar în privinţa sturionului. Din păcate, hotărârea a fost luată fără a se acorda măsuri compensatorii pentru pescarii din Sfântu Gheorghe şi din Sulina, care trăiau doar din pescuitul la carmace. „Noi am oprit pescuitul, dar n-am făcut nimic pentru populaţia care trăia din aşa ceva. Cotele trecute pe caiet de pescarii din Sfântu Gheorghe nu au părut veridice pentru cei de la UE“, explică Marinov de ce au rămas pescarii fără nicio despăgubire. De data aceasta, spune el, cei care depind de pescuitul din Delta Dunării vor trebui să primească despăgubiri îndestulătoare.
În tot arealul deltaic sunt înregistraţi aproximativ 1.200 de pescari. După ce-şi predau cota de peşte, de 70%, vând surplusul la cherhanale sau pe piaţa neagră. „Tot ceea ce pescuieşte şi nu fiscalizează este considerat peşte braconat“, spune Marinov. Pescarul preferă să vândă peştele pe piaţa neagră pentru că ia mai mulţi bani pe el. La rândul lor, cherhanalele ridică şi ele tariful peştelui pe care îl vând pensiunilor, cu propriile accize şi adaosuri, în unele cazuri chiar dublându-se preţul.
Pescarii arată cu degetul către autorităţi
Pescarii, cei acuzaţi de autorităţi că au lăsat balta fără peşte, arată cu degetul tocmai către acestea, acuzate că nu au derulat proiecte suficiente pentru decolmatarea canalelor şi lacurilor. Pe de altă parte, sute de canale săpate de-a lungul şi de-a latul Deltei, pentru un acces mai rapid de la un loc de pescuit la altul asta fac: aduc apa tulbure a Dunării direct în ghioluri şi le colmatează rapid.
Mălin Muşatescu, fostul guvernator al Deltei, continuă lista cauzelor care au dus la dezastrul din prezent: „Mai bine de un sfert din suprafaţa bălţii a fost desecată pentru agricultură. Un procent de 25% ar fi trebuit să fie piscicultură, dar în acest domeniu nu se primesc subvenţii ca în agricultură. Aşa se face că, anual, mii de hectare de luciu de apă trec în agricultură. Înjumătăţirea stocurilor piscicole a fost compensată o perioadă de dublarea efortului piscicol, dar în ultima perioadă nici nu s-au făcut repopulări la scară largă, şi nici nu s-a diminuat presiunea pescuitului comercial. Astăzi, din păcate, nici triplarea efortului piscicol nu mai poate evita falimentul pescăriei în Delta Dunării“.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali
Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea