Scriitorul Jean Bart, despre lipoveni: „O lume primitivă, mistică şi fanatică. Când s-a aplicat prima dată măsura sanitară de vaccinare, în Deltă a fost revoluţie“
0Scriitorul Jean Bart a povestit în „Cartea Dunării“ despre seminţiile care trăiau de-a lungul fluviului Dunărea, despre a cărui apă se spune că spală de păcate, împletind informaţiile de geografie cu legendele.
„De la Porţile de fîer în jos, pe ambele maluri ale Dunărei, elementul românesc predomină vădit. Numai în Deltă, în regiunea gurilor fluviului, găsim în masă populaţie rusească“, scrie Jean Bart.
„Infiltrarea rusească s’a făcut în mai multe rânduri. Un grup de Maloruşi, zişi Haholi, au venit la Dunăre plecând de la gurile Niprului, pe la 1775, când împărăteasa Caterina a II-a a desfiinţat organizaţia sietcilor Cazacilor Zaporojeni.
Alt grup foarte numeros (vreo 20 mii de oameni) sub conducerea unui hatman a lor Nekrassof, a venit de la gurile Donului. Aceştia sunt Lipovenii, o sectă schismatică a Filipovenilor, plecaţi din cauza persecuţiilor religioase.
De aceste persecuţii povesteau bătrânii că autorităţile ruseşti tăiau capetele Lipovenilor din susul Donului, şi le aruncau în apă ca să le ducă la vale curentul, şi să le vadă Lipovenii cei de la gura fluviului.
Lipovenii aceştia sunt şi ei subîmpărţiţi în alte secte: Popoviţii adică cei cu popă, şi Bez-popoviţii fără popă.
O lume aparte, primitivă, mistică şi fanatică, cu stranii credinţe, superstiţii şi obiceiuri. Când s’a aplicat prima dată măsura sanitară de vaccinare, în Deltă a fost revoluţie. Se credea că a sosit Antecrist să ia sânge de la copii“, scrie autorul.
Jean Bart este pseudonimul literar al scriitorului Eugeniu P. Botez. Fostul elev al lui Ion Creangă a devenit mai târziu ofiţer de marină, colindând toate apele lumii, inclusiv la bordului bricului Mircea. Apoi, a devenit căpitanul portului cosmopolit Sulina. În scrierile sale, Eugeniu Botez a semnat cu pseudonimul Jean Bart, împrumutat de la un faimos corsar flamand al secolului al XVII-lea.
Jean Bart a cultivat pentru prima dată în literatura română jurnalul de bord şi schiţa marină - acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui - iar prin „Europolis“ a lăsat primul roman al unui port românesc, Sulina.
Vă mai recomandăm: