Localnic din Deltă: „Rezervaţia gândeşte delta pentru turişti, pentru bucureşteni. Ar trebui să nu fie uitat şi nea Vanea“
0Localnicii din deltă acuză fostele conduceri ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării că au gândit dezvoltarea rezervaţiei numai din prisma turistului bucureştean, uitând de faptul că oamenii bălţii o duc din ce în ce mai rău şi s-au împuţinat.
Eduard Acsente, un ghid din Sfântu Gheorghe, spune că localnicii sunt o specie pe cale de dispariţie. „Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) nu gândeşte delta neapărat pentru turişti în general, ci pentru bucureşteni, pentru investitori. ARBDD şi-a îndeplinit atribuţiile: am aderat la RAMSAR, avem legi care trebuie respectate. Acum, trebuie să schimbe puţin modalitatea de lucru, trebuie să acţioneze ca o balanţă între interesele statului şi interesele localnicilor. Trebuie să fie mijlocitorul. Localnicii pot să desfăşoare o grămadă de activităţi, iar cei de la ARBDD pot să îl gireze pe nea Vanea în faţa unei bănci. Dacă nu plăteşte, poate să îi ia casa. Cu un împrumut de 10.000 de euro el îşi poate transforma casa într-o mică pensiune agroturistică şi nu mai trăieşte exclusiv din pescuit.
„Paşii trebuie făcuţi de jos pentru peştele de la cap se împute, dar de la coadă se curăţă. Paşii trebuie făcuţi cu nea Vanea“, este el de părere.
Legi prohibitive
Legile făcute de guvernanţi sunt prohibitive pentru pescari. Astfel, legea nu îi permite unui localnic să plimbe un turist cu barca de care se foloseşte la pescuit. „Eu am autorizaţie de pescuit şi o licenţă. Organele de control sunt 11 şi eu sunt singur. Toţi să întreabă unde e licenţa. Şi pe licenţă sunt trecute două persoane. Dacă urc în barcă o persoană străină, mi se spune că nu are ce să caute în barcă şi mă amendează“, explică Eduard Acsente.
El spune că aceasta ar fi o formă de agroturism. „Pescuitul este activitatea noastră specifică. Cu asta ne câştigăm traiul. Noi nu avem agricultură în Sfântu Gheorghe. Nu plantăm porumb să îl chemăm pe turist să prăşească porumbul. De ce noi nu putem lua un turist în barcă şi să îi arătăm cum se pescuieşte? Nu vreau să fac altceva. Vreau să-i arăt cum ne ducem noi viaţa“, se întreabă el.
El spune că au fost localnici care au fost amendaţi pentru că plimbau cu barca cu care pescuiau şi turişti. Pentru intrarea în legalitate, este nevoie de bani mulţi. Cine doreşte să facă turism trebuie să ceară o altă autorizaţie, iar o licenţă pentru barcă se ridică la 3.000 de lei, sumă foarte mare pentru majoritatea localnicilor.
„Media de stat în deltă este acuma de două nopţi şi un sezon de maximum cinci luni“
Teodor Frolu, vicepreşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23, spune că este necesar să se diversifice oferta turistului care vine în deltă. Conform ultimelor statistici, media de stat în deltă este în prezent de două nopţi pe an şi ea creşte foarte puţin doar pe perioada sezonului, când turiştii care vin vara la Sulina sau Sfântu Gheorghe stau mai multe nopţi, întrucât fac şi plajă. „Media de stat în deltă este acuma de două nopţi şi un sezon de maximum cinci luni.
Pentru un turism sustenabil, trebuie mărit sezonul la 10 luni şi dublarea nopţilor petrecute în zonă. Două - trei nopţi pe un teritoriu atât de mare, în care transportul este costul cel mai mare din astea trei zile, este o activitate păguboasă pentru turism. Şi atunci trebuie să măreşti perioada de şedere. Ca să o măreşti, trebuie să diversifici oferta, şi atunci însemnă să ai produse turistice, dintre care unul este pescaturismul“, spune Teodor Frolu.
Pescaturismul este un nou concept oferit de Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23“, care a demarat în urmă cu un an. „Pescaturismul aduce o zi în plus în programul unui turist. Ce înseamnă asta? După ce pescarul îşi face treaba de dimineaţă, pleacă cu turistul să facă o tură prin baltă. Merge într-o barcă cu vâsle şi îi oferă o experienţă de neuitat, pentru că într-o barcă cu motor nu ai avea cum să i-o oferi. După o plimbare pe un traseu turistic, îi poţi oferi un borş de peşte, deci ai şi experienţă culinară la pachet“, spune Teodor Frolu.
Pescaturismul se derulează în prezent doar în Mila 23, un sat tradiţional din Delta Dunării, unde s-a născut multiplul campion Ivan Patzaichin. În proiect au fost cooptaţi câţiva pescari din sat, iar lotcile au fost construite de marangozul Paul Vasiliu din Tulcea, unul dintre ultimii meşteri. O lotcă are un cost mediu de 2.000 – 2.500 de euro.
El spune că acesta este un exemplu de produs care poate fi răspândit în toată delta, unde ai comunităţi de pescari. „Oamenii trebuie să înveţe să colaboreze între ei pentru că nu se poate dezvolta o zonă în care fiecare este pentru el. Pentru că nu are cum să funcţioneze. Unul oferă ceva, altul altceva, pentru că un om nu poate acoperi totul“, spune el.
Proiectele asociaţiei nu se opresc aici. În curând, se va putea vorbi de un nou concept: acela de punct gastronomic, adică de posibilitatea de a oferi turistului o masă tradiţională făcută în curtea localnicului, cu ingrediente locale.
El consideră că turiştii nu vor veni mai des în deltă şi nici nu-şi vor petrece mai mult timp aici dacă zona se promovează tot ca loc de distracţie, ci doar dacă se va merge mai mult pe biodiversitate.
Vă mai recomandăm: