Lipovenii şi ucrainenii serbează Crăciunul pe stil vechi. Cum sună colindul care vesteşte naşterea Pruncului Sfânt

La 7 ianuarie este mare sărbătoare în comunităţile de ruşi lipoveni şi ucraineni din judeţul Tulcea, ei celebrând Crăciunul, cu 13 zile mai târziu faţă de calendarul oficial.

Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos, de pe 7 ianuarie, este prefaţată de seara de Ajun, când copiii şi tinerii, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a naşterii Pruncului Sfânt.

La Letea, în Ajun se merge cu „vecera“ (colac cu dulciuri) , pe la rude, cei mai tineri mergând la cei mai în vârstă. Se urează „Dobrei vecer, sfiatei vecer, tato i mama poslale do vas is veceruiu“ (Bună seara, sfântă seară, tata şi mama m-au trimis la dumneavoastră cu „vecera“). 

Gazda mulţumeşte pentru „vecera“ şi îi pofteşte la masa de post, unde nu lipsesc „ozvar“ (compot din fructe uscate) şi „cuchea“ (grâu fiert, cu mac şi miere de albine). Pe masă sunt şi faimoasele plăcinte ucrainene cu varză murată sau cartofi, „vareneke“ (chiroşte) cu ceapă călită, şi, ca desert, plăcintă cu dovleac. 

Crăciunul începe la miezul nopţii cu o slujbă ce se termină dimineaţa, o liturghie tainică şi plină de semnificaţii. 

La liturghia de dimineaţă participă în general toată familia, dar şi oaspeţii veniţi în vizită. În mod tradiţional, toată lumea se îmbracă în haine bisericeşti, pregătite anume pentru această sărbătoare, considerate ca fiind una dintre cele mai importante din viaţa unei comunităţi care îşi respectă sărbătorile pe stil vechi.  

În ziua de Crăciun copiii care au învăţat carte slavonă (în cadrul unor cursuri ţinute în preajma Bisericii) pornesc prin sat „hristaslaviti”, („să-l slăvească pe Hristos”), cântând un colind religios care cuprinde câteva strofe din canonul care se citeşte în slujba de seară.

Cel mai important moment al zilei îl reprezintă masa în familie. Masa este acoperită cu o năframă albă, ce aminteşte de scutecele Pruncului Iisus, iar pe masă se aşază o lumânare mare, albă, alături de care se pune o pâine nedospită. Felurile de mâncare sunt în număr de 12 (după numărul celor 12 apostoli). Apoi se cântă cântece bisericeşti / calida: Hristos rajdaetsja (Hristos se naşte) sau Hristos Slavie. Colindătorii, copii şi adulţii, primesc de la gazde fructe uscate şi simit.

În judeţul Tulcea trăiesc peste 10.000 de ruşi lipoveni şi peste 1.000 de ucraineni. Cea mai mare comunitate de lipoveni se află în comuna Sarichioi.

Vă mai recomandăm:

Sărbători în Delta Dunării, locul unde colindătorii vin de două ori

Ruperea colacului miresei simbolizează actul sexual din noaptea nunţii. Ce păţea mireasa care nu era virgină

Legenda numelui localităţii Sfântu Gheorghe: voinicul care a ucis balaurul de la gurile Dunării