Legendele Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Romeo şi Julieta îşi dorm somnul de veci alături de piratul de la Dunăre
0Începutul sau sfârşitul lumii, aşa cum este considerat oraşul unde se poate ajunge doar pe calea apei, la Sulina s-au născut cele mai multe legende din Delta Dunării. Este locul unde fiecare construcţie are un mister.
„Ziua şi noaptea se lucra la încărcarea vapoarelor. Numai în miezul zilei portul era mort, sub ploaia de aur a soarelui de vară, natura întreagă dormita moleşită.
Nicio adiere, niciun semn de viaţă, pământul şi apa, oameni şi animale cădeau parcă deodată într-o adâncă letargie. Nicio vieţuitoare nu mai mişca pe cheiurile înfierbântate.
Când soarele ajungea la zenit, portul mut, poleit într-o lumină orbitoare, părea în arşiţa zilei un oraş mort, adormit printr-o vrajă, pietrificat de veacuri – un oraş fantomă“, aşa descria Jean Bart acest ţinut.
Şi acum Sulina este un miraj. Primul lucru care te uimeşte de cum debarci în Sulina este numele străzilor. Oraşul are şase străzi paralele cu Dunăre şi 13 artere perpendiculare pe fluviu. Acestea sunt numerotate de la I – VI ( Strada I, Strada a II-a etc., aşa cum întâlnim în New York), pe când cele perpendiculare poartă nume atât ale unor personalităţi istorice şi literare (Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu etc.), cât şi denumiri comune (Dunării, Aleea Tineretului etc.).
Legenda uzinei de apă
Cea mai înaltă construcţie din Sulina este cea a uzinei de apă. Legenda spune că ajungând la Sulina, la sfârşitul anilor 1890, regina Wilhelmina a Olandei a coborât de pe vapor şi a cerut apă. I s-a adus un pahar cu apă din Dunăre. Atunci, Casa Regală a Olandei a donat fonduri pentru construirea Castelului de Apă şi a reţelei de canalizare a oraşului Sulina.
Povestea merge mai departe în timp, În anul 1975, şi fiica Wilhelminei, Juliana, a vizitat Sulina. Ea era însoţită de Nicolae Ceauşescu. Evident, primarul din acele vremuri i-a întâmpinat: «Bine aţi venit, tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşă Regină!. Ea a vrut să viziteze şi biserica ortodoxă din Sulina, însă nu era terminată. De teamă că povestea nu se va repeta şi că fiica Wilhelminei nu va da la rândul ei bani pentru Sulina, Ceauşescu a dat ordin să se aloce fonduri pentru Casa Domnului.
Blestemul lemnului de la far
Tot în Sulina se poate vizita fostul far al Comisiunii Europene a Dunării, construit la începutul secolului al XIX-lea. La construcţia lui s-au folosit materiale aduse din străinătate: lemn din India, bronz din Franţa, cristalul din Anglia, acoperişul din Grecia, piatra din Malta.
O legendă locală spune că după o renovare, în anul 1997, cineva a furat lemnul de pardoseală adus din India. După câţiva ani, şoferul inginerului care s-a ocupat cu renovarea a povestit că, în drum spre Constanţa, un cal a apărut din senin şi a sărit pe maşină şi i-a omorât pe amândoi, pe cei care luaseră lemnul. „Este un blestem al zeilor" cred localnicii.
Cimitirul cosmopolit
La marginea oraşului Sulina îşi dorm somnul în nisipul Deltei laolaltă ortodocşi, musulmani, ruşi lipoveni.
În cimitirul de la Sulina se găsesc mormintele a doi îndrăgostiţi din oraş, William Webster (25 de ani), ofiţer secund al navei Adalia (o navă a CED la Sulina) şi logodnica sa, Ann Margaret Pringle (23 de ani), morţi cu doar câteva luni înainte de căsătorie, în 1868, în timpul unei plimbări romantice.
Pe 21 mai, când marea era învolburată, ea a căzut în Dunăre, iar el a încercat s-o salveze. Din păcate, s-au înecat amândoi. Mamele lor au ridicat două monumente funerare în amintirea tinerilor morţi la gurile Dunării.
Singurul mormânt din România al unui pirat
Pe 25 martie 1871, chiar de Ziua Internaţională a Greciei, şi-a găsit sfârşitul şi piratul Ghiorghios Kontoguris, născut în Kefalonia. Pe piatra sa funerară este inscripţionat pentru eternitate simbolul piraţilor: craniul cu două oase încrucişate.
Ce însemna pirat în acele vremuri? „Piratul lega o scândură de coarnele unei vaci, la care atârna două felinare. Vaca mergea la păscut şi legăna felinarele. Comandanţii corăbiilor care se apropiau de coastă credeau că acolo sunt nave ancorate şi se îndreptau spre ţărm. Din nefericire, cădeau în cursă şi eşuau". Este singurul mormânt de pirat din România.
Plaja din Sulina este unică în Delta Dunării. Este singurul loc unde nu există eroziune. Ba, din contră, marea se retrage cu unul – doi metri în fiecare an. Aici, marea este mai limpede ca oriunde, iar ochii te dor de atâta aur, aşa luceşte nisipul. Cele două formează o bijuterie.
Nu departe, Dunărea se varsă în mare, la farul vechi. Două culori se întrepătrund armonios, ducând poveştile mai departe.
Vă mai recomandăm: