FOTO VIDEO Premieră pentru Tulcea: o mie de sturioni au ajuns în apele Dunării

Exemplarele de păstrugă au fost cumpărate de reprezentanţii firmei Veolia Apa de la crescătoria de sturioni deţinută de familia Maereanu din judeţul Tulcea. Este cea mai amplă acţiune de acest tip organizată vreodată la Tulcea (ultima repopulare privată, realizată de aceeaşi firmă, a adus în apele Dunării numai 150 de exemplare).

Păstruga este cel mai mic peşte dintre toate categoriile de sturioni, dar cel mai frumos, spune cercetătorul Radu Suciu, din cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării, un specialist în domeniu, pasionat de această specie pe cale de dispariţie.

„Este o zi istorică pentru Tulcea şi se întâmplă pentru prima dată ca aici să fie găzduită o asemenea acţiune promovată de Veolia. Credem că deja păstrugile care au fost eliberate în Dunăre pe braţul de la Murighiol acum doi ani sunt în mare şi probabil anul viitor se vor reîntoarce şi vor veni să se reproducă pentru prima dată în Dunăre“, a spus dr. Suciu.

Pentru felul în care arată, acest peşte (păstruga) a fost botezat „Pinocchio“. Nu pentru că minte, întrucât este chiar foarte sincer, povesteşte Radu Suciu.

„Astăzi veţi face cunoştinţă cu păstrugile. Este cea mai mică specie de sturioni care trăieşte în Marea Neagră şi intră în Dunăre să se reproducă. Sigur că morunii şi nisetri sunt mai mari şi mai spectaculoşi, dar păstrugile sunt cele mai frumoase şi noi le mai spunem Pinocchio. Nu pentru că sunt mincinoase, ci pentru că au un bot frumos care seamănă cu nasul lui Pinochio“, a mai povestit specializatul.

Se consideră că păstrugile au cele mai bune icre negre şi caviarul de păstrugă este de fapt cel mai apreciat de către cunoscători.

„România este o ţară binecuvântată pentru că are Dunărea şi Dunărea este binecuvântată pentru că are sturioni. Noi suntem practic ultimul fluviu din Uniunea Europeană care mai are sturioni sălbatici adevăraţi, care vin din Marea Neagră să se reproducă la noi în fluviu, iar calea de migraţie este încă peste 800 de kilometri de la mare până la barajele de la Porţile de Fier“, a mai adăugat dr. Radu Suciu.

În cadrul acţiunii de repopulare cu sturioni, Marilena Maereanu, administrator al societăţii Kaviar House, le-a explicat celor prezenţi cum se face corect repopularea cu sturioni: fiecare persoană care va elibera un exemplar în Dunăre trebuie să îşi răcească mâinile în apă, apoi să dea drumul peştilor cu capul în jos. Este varianta optimă de eliberare a acestor peşti în mediul natural.

Firma administrată de Marilena Maereanu este cea care a „cip-at“ cei 1.000 de sturioni, astfel încât ei să poată fi monitorizaţi după ce au ajuns în apele teritoriale româneşti.

Specie în pericol

În Dunăre şi Marea Neagră mai trăiesc cinci specii de sturioni: cegă, morun, nisetru, pătrugă şi viză, toate periclitate. Mai bătrâni decât dinozaurii, cu un aspect inedit datorită scheletului cartilaginos şi fără solzi, aceşti peşti călători sunt valorificaţi economic pentru carne, clei şi icrele negre iar prezenţa lor reprezintă baromentrul unui ecosistem sănătos.

În anul 2006, după ce specialiştii au constatat că scădere uluitoare a capturilor de sturioni (de la peste o mie de tone la începutul sexolului XX la 6 tone în 2004, cota alocată României), în Românai s-a instituit prohibiţie totală pentru zece ani. Teoretic, până în 2016 nimeni nu mai peşcuieşte sturion în România.

Din păcate, măsura nu a fost luată la nivel internaţional, aşa cum era normal. De abia în 2011 ordinul de prohibiţie totală a sturioni a in trat în vigoare şi în Ucraina. Astfel, pescarii români nu au putut pescuit preţ de cinci ani peştele care putea fi capturat, legal, în alte state.

În cadrul unei şedinţe organizate pe această temă la Munchen, autorităţile din mai multe state au concluzionat că peohibiţia la sturioni a fost un eşec, iar că rezultatele nu ar fi foarte bune: oamenii au sărăcit mai mult, iar braconajul a căpătat dimeniuni neaşteptate.

Specialiştii din România spun că nu se poate discuta despre un eşec al prohibiţie şi că, mai mult, în 2016 ar trebui redeschis pescuitul la sturioni.

„După părerea noastră, ca oameni de ştiinţă, ar fi o greşeală să se continue acest moratoriu asupra pescuitului comercial la sturioni şi după anul 2016. Ar trebui să facem un studiu de evaluare în 2013 – 2014 asupra stării resursei şi probabil ca să redeschidem pescuitul comercial al sturionilor în 2016, aşa cum era propus de la început“, a precizat Romulus Ştiucă, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării.


Mai citiţi şi:

Singura crescătorie de sturioni din Tulcea

FOTO VIDEO Cât de eficientă este prohibiţia la sturioni: actul normativ nu poate controla braconajul