FOTO Prima biserică din România care „vede“ răsăritul. Lăcaşul de cult sfinţit în 1869 a fost ridicat în doar un an
0În cel mai estic punct al României, la Sulina, unde Marea Neagră se îngemănează cu Dunărea, credincioşii se închină în biserica veche de la 1860. Aşezate cu faţa la răsărit, lăcaşurile de cult din Sulina văd astfel primele lumina soarelui.
Biserica Sfântul Nicolae din Sulina a fost construită graţie grecilor care populau aşezarea de la revărsarea Dunării în Marea Neagră. Se află pe strada a II-a a oraşului, artera paralelă cu faleza Dunării, fiind situată actualmente lângă Primăria Sulina.
Interesant pentru mozaicul format din cele 22 naţii, de confesiuni diferite, care au trăit cândva aici, în Sulina mai există o catedrală - biserica ortodoxă Sfântul Alexandru şi Sfântul Nicolae, alături de o biserică de rit vechi Sfinţii Petru si Pavel, biserica romano-catolică Sfântul Nicolae şi o biserică ortodoxă Sfântul Nicolae.
La 15 mai 1866, sultanul Abdul Aziz, stăpânitorul Dobrogei otomane, dădea un firman prin care hotăra ridicarea aşezământului ortodox. Şi acesta trebuia să respecte regula acelor timpuri: bisericile creştine nu trebuia să fie mai înalte decât geamiile, de aceea ortodocşii apelau la tot felul de tertipuri pentru a avea totuşi un loc de închinăciune: ba nu mai construiau turla bisericii, ba construiau o biserică mai joasă, săpată în pământ - cum este la Istria, în judeţul Constanţa.
La 14 octombrie 1866 era pusă piatra de temelie a bisericii care urma să aibă hramul Sfântului Nicolae - protector al marinarilor, printre alţii. Hramul a fost ales pentru cinstirea amintirii unui eveniment însemnat: când moaştele Sfântului Nicolae au fost duse spre a fi depuse la Bari, Italia, odoarele au trecut prin Heptanez, regiunea insulelor ionice din Grecia, de unde proveneau grecii stabiliţi pe aceste meleaguri.
Lăcaşul a fost construit în doar un an, iar o placă de marmură ce se află pe frontispiciul de la intrare atestă acest lucru. La ridicarea monumentului de cult a contribuit cu bani şi Comisia Europeană a Dunării (CED), care îşi avea sediul la Sulina. Catapeteasma a fost adusă din Elada de credincioşii eleni, la fel şi icoanele şi alte obiecte de preţ. Biserica a fost sfinţită la 1869. Pictura este atribuită unui preot, Ioanis Chiriacos, care a slujit aici în perioada interbelică.
O icoană la care enoriaşii ţin enorm este Myrtidiotissa (foto sus), considerată făcătoare de minuni. Preotul Vasile Olaru (în foto) îi ştie istoria.
„Icoana Myrtidiotissa a fost descoperită de un păstor în Myrtide, un loc plin de ramuri de mirt de pe insula grecească Kitera, într-o zi de 24 septembrie, în secolul al XIV-lea. Maica Domnului I s-a arătat păstorului îndrumându-l spre icoană. Acesta a dus icoana în coliba sa, dar de trei ori la rând icoana dispărea şi era găsită în locul unde fusese descoperită, printre ramurile de mirt. Păstorul a ridicat astfel o bisericuţă din lemn pe acel loc, dându-şi seama că aceasta este voinţa Maicii Domnului. Mai târziu a fost ridicată alături o mare mănăstire, Panaghia Myrtidiotissa, iar icoana a devenit ocrotitoarea insulei Kitera“, relatează părintele Olaru.
Credincioşii sunt convinşi că icoana i-a ferit de o epidemie de ciumă, că ei i se datorează primirea de bani „picaţi ca din cer“ pentru nevoile obştei şi că ea i-a salvat de la accidente. Legenda spune că un urmaş al păstorului grec a fost vindecat de paralizie pentru că s-a rugat intens în vreme de primejdie mare.
Clopotniţa bisericii din Sulina, unde se află în present icoana Myrtidiotissa, are trei clopote, două dintre ele având inscripţia: „Sulina 1933“. Covoarele şi tapiseriile, înrămate, sub sticlă, sunt donaţii ale enoriaşilor greci ai orasului Sulina. În anul 1906 biserica era in stare bună, funcţiona cu doi preoţi şi trei cântăreţi. În altar, Sfânta Masă are deasupra un baldachin lucrat de meşterul Constantin Ioan.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Sulina în imagini de epocă. Primul loc din România care vede răsăritul