Curiozităţi din Delta Dunării. Ce sunt, de fapt, insulele plutitoare din raiul naturii

Biosfera Deltei Dunării are o serie de curiozităţi pe care specialiştii tulceni o dezvăluie celor care visează să-şi petreacă în paradisul natural câteva zile de vacanţă.

Sub titulatura „Ştiaţi că...?“, specialiştii de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării arată câteva dintre curiozităţile acestui pământ sălbatic din nordul Dobrogei, paradis al naturii. 

Aici se află, printre altele: 

- Cel mai tânăr cordon litoral, în formare, se poate considera insula Sacalin, ce a apărut la suprafaţa apei după inundaţia din 1897. Între insulă şi litoralul deltaic ia naştere o lagună, cunoscută ca Meleaua Sacalin. 

- Cea mai mică zonă cu regim de protecţie integrală este Erenciuc, cu suprafaţa de 50 ha, iar cea mai mare este Sacalin – Zătoane cu suprafaţa de 21.410 hectare. 

- Formaţiunea cea mai caracteristică a deltei este plaurul – o împletitură de rizomi şi rădăcini de plante, amestecate cu diferite resturi vegetale şi de natură aluvionară, care dislocat, devine plaur plutitor. 

- Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe glob se găseşte în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în jur de 170.000 hectare. 

- Cel mai mare stejar (Quercus pedunculiflora C. Koch) se găseşte în Pădurea Caraorman, în punctul denumit Fântâna Vânătorilor; are peste 400 ani şi circumferinţa de peste 3,8 metri (mai este cunoscut şi sub denumirea de „stejarul îngenunchiat”). 

- Dintre toate animalele existente în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cele mai longevive sunt broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera) şi broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis), care trăiesc circa 120 ani. 

Pe aceeaşi temă: 

Plata permiselor de acces pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se poate face şi prin SMS

VIDEO Cel mai scump pod peste Dunăre creşte. „E fantastic ce se întâmplă“