Cota de pescuit s-a dublat pentru un pescar din Delta Dunării: „În felul acesta, ne obligă să folosim unelte mai multe sau mijloace interzise“

Noile condiţii pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial şi familial au stârnit nemulţumiri în rândul pescarilor din Delta Dunării.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a anunţat noile condiţii pentru practicarea activităţii de pescuit comercial în Delta Dunării în acest an.

Astfel, pescarii trebuie să facă dovada realizării unei capturi de peşte în anul 2018 care să reprezinte minim 75% din cota alocată care să rezulte din declaraţiile de descărcare a capturilor ce vor fi depuse la ARBDD, iar în cazul nerealizării cotei din diverse motive, să facă dovada notificării ARBDD asupra acestui fapt şi a depunerii permisului de pescuit în original în custodia ARBDD. Fiecare situaţie va fi prezentată în cadrul Comisiei Interne de Analiză a ARBDD. Pescarul trebuie să solicite de la punctul de debarcare/centrul de primă vânzare înregistrarea capturilor de peşte şi eliberarea documentelor prevăzute de lege. Pescarul trebuie să-şi ţină zilnic evidenţa capturilor realizate pe care le va transmite lunar la ARBDD până la 10 ale lunii următoare, însoţite de declaraţiile de descărcare conform prevederilor Ord.126/807/2017 cu modificările şi completările ulterioare.

Transmiterea capturilor realizate în anul 2018 se va face până la data de 19 ianuarie 2019. Neîndeplinirea acestei condiţii atrage după sine suspendarea/pierderea dreptului de pescuit comercial în anul 2019, conform unui comunicat al ARBDD.

„Nu era peşte în hârtii, nu în baltă“

Noile condiţii impuse de ARBDD asociaţiilor familiale din deltă pentru a obţine prelungirea autorizaţiilor de pescuit stârnesc nemulţumirea pescarilor. „Pescarii sunt oameni simpli, care ştiu doar să mânuiască barca şi să dea la peşte. Mai nou, ei trebuie să devină mici contabili şi să ţină bonurile  pe care le primesc la cherhana, să notifice ARBDD dacă nu are cota pescuită etc. Hârtiile nu sunt un punct forte pentru nimeni, doar pentru autorităţi“, spune un pescar din Sfântu Gheorghe. 

Localnicii spun că s-au mai confruntat cu aceste probleme în urmă cu 12 ani, când s-a interzis pescuitul la sturioni. „Cantitatea de peşte nu era înregistrată nicăieri. De ce nu mai e sturion? Pentru că bonurile nu au fost înregistrate. Nu era peşte în hârtii, nu că nu era peşte în baltă, din cauza asta s-a interzis pescuitul la sturioni“, crede un pescar.

Pescarii consideră că nu va fi o măsură pentru a stopa evaziunea fiscală. „Legea este o funie peste care sar caii, pe sub care se strecoară câinii, iar boii rămân înfipţi în ea. Această măsură este pentru boi. Ei vor muri de foame în Delta Dunării“. 

Normă la peşte

Un alt pescar, din Mila 23, nu mai înţelege nimic din schimbările care au loc în fiecare an în ceea ce priveşte pescuitul comercial şi cel de tip familial. El reclamă faptul că, după ce pescarii au fost anunţaţi în urmă cu un an că trebuie să relaxeze pescuitul, apoi li s-a impus să pescuiască o anumită cantitate de peşte, lucru greu de realizat numai cu câteva ustensile. Norma le este impusă la începutul fiecărui an odată cu obţinerea avizului de mediu. „Guvernatorul a făcut şedinţe cu noi în primăvara anului trecut şi ne-a zis că, pentru a se regenera peştele, să pescuim mai puţin, apoi, tot el a venit şi ne-a spus că trebuie să ne facem cota. De la 3.000 – 4.000 de kilograme de peşte ni s-a impus o cotă de 7.500 de kilograme de peşte. Cine nu-şi face cota, i se poate suspenda permisul de pescuit. În acest fel, pescarii sunt obligaţi să folosească mai multe scule de pescuit sau unelte interzise“, spune pescarul.  

Pe de altă parte, pescarul nu înţelege de ce fiecare trebuie să notifice instituţia în cazul în care nu se realizează cota de pescuit de vreme ce şi ARBDD-ul are acces la această situaţie. Cherhanalele, atunci când colectează peştele, întocmesc bonul fiscal în trei exemplare: unul rămâne la ele, unul la pescar şi unul ajunge la ARBDD. 

Cum înlătură guvernatorul concurenţa neloială 

Mălin Muşatescu, guvernatorul ARBDD, spune că, în mod teoretic pescarul trebuie să aibă bonul pe care îl primeşte atunci când predă peştele la cherhana. „El ştie că trebuie să demonstreze că a făcut anumite predări. Modificări sunt la pescuitul familial unde impunem marcarea celor două scule, pentru că până acum, erau plase nemarcate. În momentul în care le găseau comisarii noştri, pescarii spuneau «E plasa mea de pescuit familial», dar se mai găseau şi altele. Unii foloseau chiar 15 – 20 plase“, spune guvernatorul. El este de părere că noile măsuri vin în ajutorul pescuitul comercial, pentru că o parte din pescuitul familial ajungea pe piaţă şi făcea concurenţă neloială pescarilor comerciali care plăteau toate taxele.