Ciudăţeniile Deltei Dunării: zona strict protejată unde se întâlnesc două plante carnivore
0În Delta Dunării trăiesc două specii de plante carnivore: Utricularia şi Aldrovanda, fiind adaptate la acest mediu pentru a supravieţui.
În apele sărace în nitraţi, din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri găsim două specii de plante carnivore. Ulticularia Vulgaris sau Otrăţelul de baltă este una dintre speciile de plante carnivore din Delta Dunării. Planta nu este fixată de fundul apei, ci pluteşte, doar floarea galbenă se ridică deasupra luciului. Tulpina scufundată este deosebit de ramificată şi poartă un număr mare de capcane de forma unui săculeţ mic, plin cu aer.
Dacă o vietate mică, insectă în special, se află în apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intră absoarbe şi prada. Capacul se închide rapid şi „victima“ va muri de foame după cel mult trei zile, după care este digerată de plantă. Cu ajutorul capcanelor sale, otrăţelul de baltă poate să prindă până la o mie de astfel de vieţuitoare pe zi, fiecare insectă fiind digerată în aproximativ 20 de minute.
Şi Aldrovanda Vesiculosa creşte în Delta Dunării. Este o specie acvatică, care are înfăţişarea unei tufe plutitoare. Frunzele constituie veritabile capcane, fără nicio scăpare pentru animalele acvatice mici.
Delta Dunării are o suprafaţă de 580.000 hectare însemnând 2,5 % din suprafaţa României - ceea ce o situează pe locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban, şi pe locul 22 între deltele lumii. Specialiştii arată că Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă.
Prin rezervaţie trece Paralela 45º care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Poziţia sa geografică este delimitată de următoarele coordonate: 28º 10’ 50’’ longitudine estică (Cotul Pisicii), 29º 42’ 45’’ longitudine estică (Sulina), 45º 27’ latitudine nordică (braţul Chilia, km 43), 44º 20’ 40’’ latitudine nordică (Capul Midia).
Zona este considerată „un muzeu viu al biodiversităţii“, având 30 tipuri de ecosisteme, şi „o bancă de gene naturală“, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. Această valoare de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990.
Vă mai recomandăm: