Caznele construirii podului peste Dunăre. Cum este blocată, mai nou, investiţia gândită cu peste jumătate de secol în urmă
0Construcţia podului de peste Dunăre, care va lega Tulcea de restul ţării, gândit prima dată de comunişti în 1969, dar care se va realiza cu fonduri europene, se blochează în birocraţie.
Sorin Ailincăi, managerul Institutului de Cercetări Eco Muzeale, a precizat în cadrul unei întâlniri de lucru care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Consiliul Judeţean Tulcea, că instituţia este gata să înceapă lucrările de descărcare arheologică pentru partea de investiţie aferentă judeţului Tulcea, numai că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa nu a trimis utilajele şi nici muncitorii pe şantier întrucât nu au primit undă verde de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
„Într-o primă etapă trebuie cercetată o suprafaţă de 1,6 hectare în situl Jijila-La Grădini. Acesta este situat în partea de nord a localităţii Jijila. În timpul cercetărilor de suprafaţă, am descoperit fragmente ceramice ce pot fi datate în Eneolitic, epoca fierului şi epoca romană. Într-o a doua etapă trebuie cercetate încă doua situri afectate de gropile de împrumut.
Primul dintre ele este situat în sudul localităţii Jijila, în zona Jijila-Valea Popii, şi nordul localităţii Macin, la lutărie. Suprafaţa ce trebuie cercetată se va stabili în funcţie de necesităţile beneficiarului, însă probabil este vorba de aproximativ patru hectare“, spune Sorin Ailincăi, foarte revoltat de faptul că nu este ajutat de reprezentanţii de la Direcţia Regională de Drumuri să descarce terenul de sarcină arheologică. Perioada este optimă pentru lucrări arheologice întrucât pe timpul iernii munca arheologilor va fi mult mai grea.
Marin Dima, directorul RJDP Constanţa, spune însă că nu depinde de instituţia pe care o conduce demararea lucrărilor, ci de CNAIR, care nu a emis autorizaţia de construire. „Noi nu putem intra decât atunci când ne spune compania. Nu ştiu ce zic cei de la companie. Eu în clipa în care primesc dispoziţie trimit utilajele şi oamenii“, a completat Marin Dima.
Alin Şerbănescu, care lucrează la departamentul de relaţii publice din cadrul companiei, spune că antreprenorul, respectiv Astaldi, nu a identificat zonele unde se vor face descărcări arheologice şi nici nu a obţinut acordul proprietarilor terenurilor pe care se vor face aceste descărcări. „După ce stabilesc limitele descărcării arheologice, trimit la companie o informare şi abia atunci se dă un ordin de începere a lucrărilor“, spune Alin Şerbănescu.
Investiţia, în valoare de 500 de milioane de euro, va fi realizată cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, de către asocierea Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia).
Podul suspendat este considerat, la nivel de proiect, al patrulea din Europa ca deschidere centrală (1.120 m), la care se adaugă două deschideri laterale de 469 m şi, respectiv, de 364 de metri. Podul suspendat va avea şi două viaducte de acces de o parte şi de alta, de circa 90 de metri fiecare, şi va face legătura între oraşul Brăila şi, în final, oraşul Tulcea, ţinând cont că va deschide o legătură directă, nu prin intermediul bacului, pentru legarea Tulcei de restul ţării, fără a mai fi nevoie de ocolul pe la Giurgeni-Vadul Oii sau Feteşti.
Podul de peste Dunăre este un vis al României din 1968, de când s-au format judeţele ţării, în urma reformei administrative. În perioada comunistă, toţi prim-secretarii de judeţ mergeau la Nicolae Ceauşescu având podul pe lista necesară de investiţii, însă niciodată nu s-au găsit bani pentru această investiţie. După Revoluţie, promisiunile guvernanţilor s-au înmulţit, fiind pe lista promisiunilor multor partide în timpul campaniilor electorale locale sau naţionale, dar când era vorba de găsirea fondurilor, proiectul era abandonat.