Arheologii şi istoricii reiau căutările deţinuţilor politic morţi la Periprava. Finaţarea, din donaţii
0Anul acesta este penultima campanie arheologică de căutare a rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politic morţi în lagărul de la Periprava. Statul nu va contribui cu nimic.
Acţiunea continuă căutările pentru descoperirea, recuperarea şi identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.
Cercetările vor începe la data de 1 august 2022 şi vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici alcătuit din Gheorghe Petrov, responsabil ştiinţific, Paul Scrobotă, Horaţiu Groza, Gabriel Rustoiu şi Ramona Maria Mocanu.
Acţiunea este sprijinită de Primăria comunei C.A. Rosetti, de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda şi Muzeul Judeţean de Istorie „Ştefan cel Mare” Vaslui.
Finanţarea activităţilor este asigurată din donaţii particulare prin intermediul Fundaţiei „Doina Cornea“, întrucât Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a abandonat proiectul în urmă cu câţiva ani.
La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig între localităţile Periprava şi Sfiştofca, ca măsură de protecţie împotriva inundării terenurile ce urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.
La Periprava au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politic decedaţi în colonia de muncă. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.
Din 2015, de când a început proiectul, au fost descoperite în total 66 de schelete, care au ajuns la Institutul de Medicină legală „Mina Minovici”, din Capitală, pentru a fi expertizate şi identificate victimele pe baza probelor ADN.
Vă mai recomandăm:
De ce nu au fost expertizate oasele deţinuţilor politic care au murit în lagărul de la Periprava