Trenuri care nu întârzie niciodată. Unde este cea mai mare infrastructură feroviară în miniatură din ţară FOTO
0La Timişoara se află cea mai mare machetă feroviară din România. Acum, diorama de la Gara de Nord poate fi vizitată şi de călătorii care vor să se vaccineze împotriva COVID-19.
Trenuleţele electrice de la Gara de Nord din Timişoara au devenit deja veritabile atracţii în capitala Banatului. Dan Enesca şi Alin Ivănescu, doi pasionaţi de machete şi modelism, au construit, într-un spaţiu dezafectat al gării, cea mai mare dioramă din România. Cea de la Muzeul Căilor Ferate de la Bucureşti are undeva la 60 de metri pătraţi, dar recordul a fost depăşit de cea de la Timişoara, care se întinde pe o suprafaţă de 80 de metri pătraţi. Iar planul este să ajungă la 120 de metri pătraţi, ceea ce va înseamna aproape un kilometru de şine. Doar că cel puţin pentru o perioadă lucrările nu vor mai avansa, pentru că de săptămâna trecută spaţiul este împărţit cu un nou centru de vaccinare împotriova COVID-19, destinat celor care călătoresc cu trenul. Asta nu-i deranjează pe cei care se ocupă de Muzeul Trenuleţelor Electrice.
“Muzeul se tot transformă. A trebuit să renunţăm la un modul, chiar dacă acela a fost primul pe care l-am făcut aici. Poate că era şi mai rudimentară ca execuţie, fără mijloacele actuale. Când nu va mai fi centrul acesta de vacinare, vom continua dezvoltarea. Nu am renunţat la idee. Acum s-a redus spaţiul, dar nu ne-am supărat. Am profitat şi noi de montarea aerului condiţionat pentru centrul de vaccinare. Abia se putea respira aici înainte. Ştiţi cum e, ne ajutăm reciproc”, a declarat Dan Enesca.
“Avem în fiecare săptămână ceva dedicat”
Spaţiul în care funcţionează muzeul şi centru de vaccinare a fost ani de zile un loc abandonat, neutilizat de CFR. Pe vremuri era sală de aşteptare, a mai fost şi fast-food, dar şi sediul Băncii Religiilor. „Am primit sprijin din partea CFR, s-au bucurat şi ei să fie ceva în acest spaţiu care era abandonat. Ne-au ajutat cu locul, cu utilităţile”, a adăugat Enesca (foto).
Când am vizitat muzeul, pe diormă se aflau şase garnituri: două de marfă şi patru de călători.
“Avem în fiecare săptămână ceva dedicat. Săptămâna trecută am avut locomotive cu aburi, am avut şi săptămâna locomotivelor de fabricaţie românească, apoi săptămâna trenurilor de epocă. Vrem să fie cât mai atractiv, ca cei care ne vizitează să nu se plictisească. Sunt şi zile în care vin 30-40-50 de persoane. În perioada pandemiei a trebuit să limităm numărul persoanelor care au urcat. Sunt şi copii, dar şi adulţi”, a completat Dan Enesca.
Calculatorul ştie ce tren e şi unde se află
Tot mecanismul este controlat de calculator care foloseşte câteva sute de senzori. Fiecare şină este monitorizată, calculatorul ştie ce tren e şi unde se află, exact ca în realitate, pentru a evita o eventuală coliziune. Manevrele pot fi făcute însă şi prin intermediul aplicaţiilor de pe telefonul mobil.
„Sistemul poate controla aproximativ 70.000 de locomotive şi 100.000 de macazuri. Noi avem acum undeva la 40 de locomotive, dar nu vrem să ne oprim niciodată din achiziţionarea lor. Toate macazurile sunt făcute manual, acţionările le face o firmă din Cluj. Încercăm să folosim produse autohtone”, a spus Alin Ivănescu, care a descoperit această pasione în urmă cu 15 ani.
Gara de Nord în miniatură
O dioramă înseamnă mai mult decât nişte trenuleţe electrice pe şine. Enesca şi Ivănescu folosesc polistiren gips, cartoane, vopsele, dar şi imprimanta 3D.
Principala atracţie este chiar Gara de Nord în miniatură, alături de bulevardul Dragalina cu blocurile de acolo, cu linia de tramvai. Există chiar şi un tramvai care întoarce la bucla de la fosta fabrică Elba, mai există sediul pompierilor de ISU Banat, sediul Poliţiei, dar se pot vedea şi depoul de locomotive şi atelierele de reparaţii, toate în miniatură. Şi asta nu e tot.
“Acum lucrăm cu imprimante 3D cu filament şi răşină. Decupăm cu laser. Au crescut şi pretenţiile noastre, automat şi materialul expus. Mai departe, este cascada Bigăr care încă nu a picat. Pe partea cealaltă avem o grădină Zoologică, în continuare un traseu montan. Sunt trei bucle suprapuse, e o senzaţie pentru copiii care pândesc de pe ce parte iese trenul. Sus avem Castelul Bran şi o linie de transport material lemnos de pe versant. Apoi un câmp de centrale eoliene fincţionale, o şosea cu maşini, zonă industrială, staţie electrică, zonă minieră, triaj pentru vagoane, pentru zona industrială”, a explicat Dan Enesca.
Locomotive şi vagoane peste 20.000 de euro
Locomotivele sunt copi fidele după cele originale. Au sunet, lumini şi alte efecte. Nu lipsesc nici garniturile de fabricaţie românească.
“Există nişte producători din România care comandă piesele din Asia. În unele cazuri vin gata vopsite în culorile comandate, alteori nu. Dar sunt câţiva în ţară care se ocupă şi de vopsire. Un hobby-set, adică o buclă circulară de linie, o locomotivă, două vagoane, un alimentator, fără decor, costă cam 400-500 de lei. Aici, noi avem investiţi numai în locomotive şi vagoane peste 20.000 de euro. Fără clădiri, fără relief, fără nimic. Unde mai pui orele de muncă. Am socotit în aprilie erau vreo 11.000 de ore de muncă”, a completat Enesca.
Dan Enesca este un vechi pasionat de modelism. Se mândreşte cu peste 150 de machete, avioane, vapoare, elicoptere, corăbii şi submarine. “De pe la 10-11 ani am început să colecţionez machete. Ce se găseau la ora respectivă în comerţ. Am început cu avioane. Le am toate până acum, chiar şi primul avion pe care l-am asamblat în urmă cu aproximativ 50 de ani. Îl păstrez şi acum”, a mai spus Dan Enesca.
Vă recomandăm să mai citiţi:
FOTO VIDEO Cel mai mare traseu de trenuleţe electrice din România. Ce lungime vor avea şinele