Tradiţia înroşirii ouălor la Mănăstirea Şag, amânată din cauza pandemiei. Porţi deschise de Înviere
0Vopsitul ouălor de Paşti la Mănăsirea de la Şag este şi în acest an influenţată de pandemia de coronavirus. Dacă anul trecut au inrosit ouă doar pentru uz personal, acum maicile o vor face şi pentru un număr restrîns de oaspeţi.
La mănăstirea Timişeni de la Şag, aflată la doisprezece kilometri de Timişoara, vopsitul ouălor de Paşte era o tradiţie. În Vinerea Mare, măicuţele se apucau de înroşit aproximativ de 2.000 de ouă, folosind o metodă tradiţională, naturală, cu coji de ceapă roşie. Anul trecut, când România se afla în stare de urgenţă, din cauza pandemiei, măicuţele au vopsit ouă doar pentru consum propriu.
Lucrurile nu vor sta foarte diferit nici de data aceasta. În plus, faţă de anul trecut, vor fi pregătite ouă roşii pentru oaspeţii care aleg să se cazeze de Paşte la mănăstire. Aşa că se vor face, totuşi, câteva sute de ouă roşii.
“Acest ritual se face în fiecare an. E adevărat că la fel ca anul trecut şi anul acesta nu se pot împărtăşii toţi, aşa cum era rânduiala şi firescul vieţii noastre, dar pentru comunitata restrânsă lucrurile merg mai departe şi îşi împlinesc rostul lor. Am înţeles că măicuţele vor vopsi până la 500 de ouă, pentru nevoile mănăstirii şi pentru cei mai apropiaţi. Anii trecuţi erau cantităţi mai mari, dar noi considerăm acum să se facă atâta cât este nevoie”, a spus părintele Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Timişoarei.
"Roşul e simbolul vieţii"
Vopsitul ouălor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar primul ou vopsit de care se ştie este Oul de struţ din secolul IV-III înainte de Hristos, descoperit în Cartagina. În general, în istoria artei oul este simbolul Învierii. Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.
“Sunt lucruri pe care tradiţia vieţii creştineşti le pune la îndemâna noastră, pentru că Dumnezeu l-a făcut pe om cu toate cele ale pământului. Care înseamnă inclusiv hrana. Şi sărbătoarea asta are şi această precizare din punct de vedere alimentar. În sensul că se înroşesc ouă, bineînţeles oferind şi această semnificaţie care ne trimite spre ceresc. Roşul e simbolul vieţii. Ori prin Înviere, nouă ni se împărtăşeşte viaţa deplină în Hristos”, a mai spus Simeon Stana.
"Uşile bisericilor nu pot fi încuiate"
În timpul slujbei de Înviere, bisericile vor fi deschise şi românii vor putea lua Lumină. Şi mănăstirile vor avea porţile deschise tuturor credincioşilor, cu menţiunea că slujba trebuie să se încheie până la ora 2.
“Ar trebui să încercăm să îmbrăţişăm dorinţa tuturor oamenilor de a se afla mai aproape de Hristos. Uşile bisericilor nu pot fi încuiate. Abordarea aceasta restrictivă ţine de vremuri de prigoană, chiar dacă noi fundamentăm sanitar. Sunt posibilităţi care lasă la latitudinea fircărei obşti monahale de a se arăta primitoare şi deschise pentru toţi credincioşii care vor să se împărtăţească din dragostea lui Dumnezeu. Asta înseamnă că pot fi prezenţi într-un anumit număr în interiorul lăcaşului de cult, alţii se vor bucura în curte, lângă zidurile bisericii, aşa cum e şi în tradiţie, aducând aminte de penitenţă. Dar biserica îi îmbrăţişează pe toţi”, a adăugat părintele Simeon Stana.
Mănăstirea Timişeni de la Şag, ctitorită în 1944 de mitropolitul Vasile Lăzărescu, a devenit, în ultimul deceniu, un loc preferat al timişorenilor pentru rugăciunea din noaptea de Înviere. Slujba Învierii Domnului de la Mănăstirea de la Şag va începe la ora 24.
Vă mai recomandăm:
FOTO Tradiţia pelerinajelor la mănăstirile din jurul Timişoarei. Cele mai căutate locuri pentru noaptea de Înviere
FOTO Măicuţele de la Mănăstirea Timişeni-Şag au vopsit ouăle printr-o metodă eco