Timişoara şi ecoul revoluţiei anticomuniste din Ungaria. „A fost cea mai înaltă formă de protest faţă de regimul stalinist“
0Ecourile luptei anticomuniste din Ungaria au ajuns şi în România. Au urmat revolte studenţeşti de amploare. Cele mai mari au avut loc la Timişoara, unde au fost reţinuţi peste 2.500 de studenţi.
La 23 octombrie 1956, sute de mii de maghiari au cerut demisia guvernului bolşevic. Numeoroşi soldaţi s-au alăturat protestatarilor. Trupele de securitate (AVH) au deschis focul şi au omorât sute de oameni. Uniunea Sovietică a intervenit militar în Ungaria, trupele fiind staţionate de mai multă vreme pe teritoriul României.
Timp ce cinci zile s-au dus lupte dure între studenţii maghiari şi forţele AVH, ajutate de trupele sovietice. La 3 noiembrie 1956, sovieticii ocupă prin forţă militară Budapesta. Insurecţia se soldează cu mii de morţi, 13.000 de răniţi, cu deportarea a 16.000 de persoane şi exilarea a peste 100.000.
Ecourile luptei anticomuniste din Ungaria a ajuns şi în România. Au urmat revolte studenţeşti de amploare în Timişoara, Cluj, Braşov, dar şi unele mai mici la Bucureşti şi Iaşi. Intervenţia organelor statului s-au soldat cu sute de arestări, exmatriculări şi zeci de condamnări.
La Timişoara au avut loc cele mai importante evenimente.
Scenă în capitala Ungariei din anul 1956
“Marea mişcare a studenţilor din Timişoara din lunile octombrie-noiembrie 1956, declanşată în contextul desfăşurării revoluţiei anticomuniste maghiare, a reprezentat cea mai înaltă formă de protest faţă de regimul stalinist şi de ocupaţia militară sovietică din România acelui timp. După cum aprecia unul dintre istoricii acestei manifestări: <Mişcarea studenţească de la Timişoara din octombrie-noiembrie 1956 face parte, cu specificul ei distinct, din această dramatică rezistenţă deschisă, de masă, împotriva unui regim oprimator, total străin de tradiţiile democratice româneşti>. În acelaşi timp, puternica acţiune studenţească din capitala Banatului nu izbucnise pe un teren gol, deoarece această regiune suporta cu mai multă greutate decât alte zone ale României duritatea regimului instaurat la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Majoritatea studenţilor de la facultăţile din Timişoara proveneau din satele Banatului, a căror populaţie era profund marcată de sentimentul dreptului de proprietate. De asemenea, aici locuiau mai multe minorităţi, cele mai importante fiind cea germană, cea maghiară şi cea sârbă, care menţineau contactul cu ţările de origine şi conectau regiunea la contextul general al Europei central-răsăritene”, a explicat istoricul Mircea Rusnac.
Revoluţionarii maghiari de la Budapesta
Revendicările studenţilor
În 27 octombrie 1956, activiştii Partidului Muncitoresc Român au chemat studenţii la o şedinţă în care tinerii urmau să fie informaţi despre “huliganismele” din Ungaria. Studenţii au trecut însă de partea revoluţionarilor maghiari. Aşa se face că în ziua următoare, s-a organizat o adunare în care s-a trecut la unele revendicări: s-a cerut ca trupele sovietice să părăsească România, libertatea cuvântului şi a presei, condiţii de trai mai bune pentru populaţie, învăţarea altor limbi de circulaţie internaţională în detrimentul predării obligatorii a limbii ruse etc.
Şedinţa din 30 octombrie a început în Cantina Politehnicii (astăzi funcţionează aici discoteca Park Place). În jur de o mie de studenţi au participat la întrunire. Cei care au luat cuvântul şi-au arătat solidaritatea faţă de revoluţionarii maghiari.
Studenţii au descis că dacă nu primesc un răspuns la revendicările lor până în 2 noiembrie, vor declanşa greva generală. Între timp, Securitatea, forţele de ordine şi armata au înconjurat Cantina, cu tancuri, maşini blindate şi camioane.
Plăcuţă montată pe Cantina Politehnicii FOTO: Dorothea Momir
Intervenţia forţelor de securitate
După lăsarea întunericului au intervenit în forţă şi s-au făcut arestări. Sute de studenţi au fost transportaţi într-o unitate militară aflată la 20 de kilometri de Timişoara, iar liderii au ajuns în beciurile Securităţii.
A doua zi, peste o mie de studenţi au demonstrate în centrul Timişoarei, cerând eliberarea colegilor care au fost arestaţi. S-a intervenit din nou brutal, s-au tras şi focuri de armă în aer, cei prezenţi fiind reţinuţi.
Monument în amintirea revoltei studenţilor în Parcul Central FOTO Dorothea Momir
În acest timp, şi studenţii Facultăţii de Medicină s-au solidarizat cu politehniştii şi au început un protest. S-au făcut arestări şi în rândurile lor. Peste 2.500 de persoane se aflau în custodia forţelor de ordine, 868 dintre ei fiind reţinuţi pentru mai multe zile. În final, 29 dintre ei au ajuns în faţa instanţelor, 26 fiind condamnaţi la închisoare între trei luni şi opt ani.
Citiţi şi:
Prima revoluţie anticomunistă din Timişoara, înăbuşită cu ajutorul lui Victor Atanasie Stănculescu şi Ion Iliescu
Revoluţia Maghiară din 1956, propagată la Timişoara: evenimentele trăite şi spuse de Ioan Holender