Strada pentru filosoful-legionar Petre Ţuţea, în centrul Timişoarei

Primăria Timişoara a decis să denumească o stradă din zona centrală care până acum nu avea niciun nume. O stradă cu numele Petre Ţuţea există în Dumbrăviţa şi se termină la intrarea în Timişoara

Cunoscută în Timişoara ca “Strada fără nume”, aleaa care face legătura între străzile Eugeniu de Savoya şi Proclamaţia de la Timişoara, va avea în sfârşit un nume. Primăria Timişoara a decis să boteze străduţa cu două numere.

Propunerea a venit de la viceprimarul Dan Diaconu, iar Comisia de Atribuire sau Schimbare de Denumiri la Străzi, Parcuri şi Pieţe, a aprobat-o. Mai este nevoie şi de aprobarea Consiliului Local, cât şi de o comisie al Consiliului Judeţean Timiş.

Petre Tutea a fost un eseist, filosof, economist şi om politic, apoi legionar român.  A publicat foarte puţin înainte de 1989, scrierile şi interviurile sale fiind difuzate prin toate mediile după prăbuşirea regimului comunist.

A trecut prin închisorile comuniste

Născut în familia unui preot ortodox, a urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, Magna cum laude. A fost referent în Ministerul Comerţului şi Industriei, ataşat la Legaţia Economică Română din Berlin, şef de secţie la Ministerul Economiei Naţionale, şef de secţie in Ministerul Comerţului Exterior.

În cadrul Guvernului Naţional-Legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Şef de Serviciu şi apoi Director în Ministerul Economiei Naţionale. După venirea comuniştilor la putere, Petre Ţuţea este arestat şi condamnat mai întâi la cinci ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat opt ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (Bucureşti, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor indurate.

Continuu sub observaţia agenţilor securităţii comuniste după eliberarea sa din închisoare, Petre Ţuţea a suferit enorm, dar cu stoicism, şicanele repetate ale acestora.

Petre Ţuţea s-a stins din viaţă lucid, în ziua de 3 Decembrie 1991, într-o rezervă a spitalului “Cristiana” din Bucureşti pe când era intervievat de un grup de reporteri.

Statuia din grădină

Prima statuie din Timişoara al gânditorului roman Petre Ţuţea a apărut în 2011, în grădina revoluţionarului Ioan Chiş, fost vice-preşedinte al Frontului Democrat Român. Statuia a fost realizată de doi studenţi de la Facultatea de Arte, bustul fiind montat în grădina casei lui Chiş, pentru a marca 20 de ani de la moartea filosofului, despre care spune că îi este mentor. Grădina se află chiar la sfârşitul străzii Petre Ţuţea, care aparţine însă de Dumbrăviţa.

Citeşte şi:

Filosoful Petre Ţuţea are statuie în grădina unui timişorean: “În lipsă de cultură nimeni nu l-a acceptat”

Dicţionar explicativ pentru numele străzilor din Timişoara: "Trebuie să facem ordine şi în acest domeniu"