Stadionul din Timișoara a fost construit cu muncă patriotică și costuri minime. În locul lui se va ridica unul modern FOTO

Stadionul “Dan Păltinişanu” din Timişoara, inaugurat la 1 mai 1963, îşi trăieşte ultimele clipe. Consiliul Judeţean Timiş va demola arena, iar în locul ei urmează să se construiască un stadion modern.

Asociația Suporterilor “Druckeria” din Timișoara se pregătește să-și ia rămas bun de la bătrânul stadion „Dan Păltinișanu”, denumit până după Revoluție „1 mai”. În 18 mai, suporterii alb-violeți vor organiza un eveniment-surpriză la stadion. Arena urmează să fie demolată de Consiliul Județean Timiș, iar în locul ei va fi construit un stadion modern, de 160 de milioane de euro, bani de la bugetul de stat.

Între timp, cei de la Druckeria împărtășesc amintiri legate de cel mai mare stadion din Banat. Acesta a fost construit din muncă patriotică, cu ajutorul oamenilor muncii din Timișoara, adunați din fabrici, cu materiale de construcții și costuri cât mai mici.

„Lucrarea a fost inițiată de Sfatul Popular al orașului Timișoara, urmărindu-se găsirea unei soluții cât mai economice, care să necesite un consum minim de materiale de construcții, o execuție puțin pretențioasă și care să permită folosirea la maximum a resurselor locale. Stadionul de la Timișoara are o formă eliptică, realizată în plan prin trei raze de curbură (R1 = 48,40 m, R2 = 84,50 m, R3 = 295,00 m), iar pentru o vizibilitate optimă și pentru reducerea la minimum a umpluturii de pământ s-a stabilit curba de vizibilitate care a determinat profilul transversal al umpluturii”, scria Revista construcțiilor și a materialelor de construcții, din 1963.

Structura acestuia este asemănătoare celei folosite la ridicarea majorităţii stadioanelor româneşti din acea vreme, mai precis este vorba de pământ tasat. Din păcate, această soluţie constructivă s-a dovedit extrem de problematică, tasarea în timp a pământului folosit conducând la deteriorarea arenei. 

Din revistă mai aflăm că în urma unui studiu amănunțit și printr-o sistematizare judicioasă pe verticală, a fost posibilă executarea umpluturilor cu mișcări minime de terasamente.

„După îndepărtarea stratului vegetal s-a trecut la amenajarea umpluturilor pe traseul eliptic al tribunelor. Pământul pentru umplutură a fost săpat cu excavatoare, s-a transportat în autobasculante și a fost împrăștiat cu gredere în straturi de circa 20 centimetri. Pe măsura împrăștierii, straturile de pământ au fost umezite și compactate. Compactarea s-a realizat printr-o dirijare judicioasă a convoiului de basculante, prin cilindre compresoare netede și <picior de osie>. Pământurile folosite pentru realizarea umpluturii, conform studiului geotehnic, au fost pământurile argiloase și nisipoase-prăfoase existente în incinta complexului sportive”, a mai scris Revista construcțiilor și a materialelor de construcții.

Problema este că după câteva decenii, terasamentul a început să se crape. Inițial, s-au închis Peluza Sud şi Tribuna a II-a, însă degradarea arenei era ireversibilă. Până la urmă, stadionul ieşit din garanţie nu mai suporta nici cârpeli și a fost închis definitiv, pentru a putea garanta siguranţa spectatorilor.

160 de milioane de eurio va costa noul stadion care urmează să fie construit.