Soluţii pentru o bună integrare a musulmanilor în comunitatea timişoreană. „Am făcut un mecanism de succes, apreciat de Comisia Europeană“
0În Timişoara trăieşte cea mai mare comunitate islamică din România, după Bucureşti. Vorbim despre aproximativ 4.000 de musulmani, din care în jur de 1.000 sunt tineri veniţi la studii.
În plină criză a migraţiei, societatea europeană se străduieşte să descopere cum pot fi reconciliate două aspecte importante ale fenomenului: integrarea urbană şi diversitatea culturală. Întrebarea urmatoare ar fi cum să evităm, în procesul integrării, dubla capcană a asimilarii fortaţe şi a ghetto-izării?
În contextul în care migraţia este astăzi un fenomen în plin avânt, în Timişoara se caută soluţii pentru o cât mai integrare a străinilor în comunităţile noastre. Discuţii interesante se poartă astăzi şi mâine în cadrul Zilei Internaţionale a Refugiaţilor.
„De zece ani am început să lucrăm cu refugiaţi şi migranţi, cu străinii care stau în Timişoara şi Banat. Mecanismul de consultare de la Timişoara este un exemplu apreciat şi de Comisia Europeană. Toată lumea ştie ce e cu refugiaţii, dar stă cineva să se întrebe ce nevoie au, ce probleme au şi ce soluţii putem să găsim? Pentru că aici toată lumea are probleme. Am făcut mecanismul acesta de dialog între autorităţi, cetăţeni şi migranţi. Organizăm dialoguri şi sunt de mare succes”, a spus coordonator de proiecte la Institutului Intercultural din Timişoara, Eugen Gherga
Institutul Intercultural a realizat patru site-uri care prezintă, în diverse limbi, informaţii importante legate de fenomenul migraţiei şi refugiaţilor: intercultural.ro, migrant.ro, vorbitiromaneste.ro şi calendarintercultural.ro.
„Pentru aceşti refugiaţi-cursanţi aş dori mai multe ore de cultură şi civilizaţie românească”
Timişoara este deja cu un pas în faţa altor oraşe din România, având în spate şi istoria ei multiculturală şi multietnică. Aşa se face că aici au fost deja numeroase oportunităţi pentru musulmani. Ei au moscheea lor und se roagă, au şcoală în limba arabă, în cantinele şcolare există meniu car nu conţine doar carne de porc, dar şi cimitirul musulman. Gimnaziul arab este frcventat de 70 de elevi. Preşedintele Centrului Româno-Arab, Luiza Mohamed, profesor la Şcoala Arabă.
„Pe lângă specialitatea de limba română, am şi această specialitate de a preda acestui segment. La început şi eu am avut oarecare semne de întrebare. Acum am înţeles. După atâţia ani mi-am dat seama că maniera şi modul de predare este cu totul diferit. Am venit şi cu o experienţă personală, am fost căsătorită cu cineva din orient, cunosc cultura şi civilizaţia orientală. Cursul porneşte cu o formulă: cunoaşterea reciprocă este garanţia respectului. Pentru aceşti refugiaţi-cursanţi aş dori mai multe ore. Mai multe ore de cultură şi civilizaţie românească, pentru că aici vor trăi. Mă întâlnesc cu vechii relocaţi, care participă acum la cursuri, să-şi perfecţioneze limba română”, a spus Luiza Mohamed.
Aproape o sută de refugiaţi de la începutul anului
De la începutul anului, Centrul de Refugiaţi de la Timişoara a primit aproximativ o sută de persoane.
„Până la sfârşitul lunii mai au fost depuse 89 de cereri de azil. Unele s-au finalizat, altele sunt în curs de procesare. Un număr de 15 persoane au primit o formă de protecţie. Ţările de origine sunt Asia, Africa şi chiar Europa. Cei mai mulţi sunt din Siria, unde este conflictul cunoscut, din Afganistan, Pakistan, Bangladesh, Camerun şi altele. Dacă primesc o formă de protecţie, urmează un program de integrare, au dreptul să îşi caute un loc de muncă, să îşi stabilească reşedinţa”, a spus şeful Centrului Regional de Cazare şi Proceduri de azil din Timişoara, comisarul Filimon Pintea.
Evenimentele dedicate Zilei Refugiaţilor vor continua de la ora 19.00, cu vizionarea filmului “The Syrian Spillover”, urmată de o dezbatere, la Aethernativ Café, de pe strada Mărăşeşti. Vineri, de la ora 19.00 va avea loc la centrul AIDRom, de pe strada Şincai nr.9, un party multicultural.
Evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Refugiatului sunt iniţiate de Centrul de Informare Europe Direct Timişoara – Fundaţia Student Plus şi AIDRom.
Citeşte şi: