Pravoslavii sărbătoresc Crăciunul. Tradiția spectaculoasă a sârbilor din Timișoara în seara de Ajun VIDEO FOTO

Cea mai numeroasă comunitate de sârbi din România, care trăieşte în judeţul Timiş, sărbătoreşte Crăciunul după calendarul vechi. În această seară, sârbii și-au urat „Hristos se rodi!” (Hristos S-a născut!). 

Creștinismul ortodox este dominant în majoritatea statelor balcanice, dar în ciuda acestui fapt, există diferențe în utilizarea calendarelor. Unele biserici ortodoxe folosesc calendarul iulian introdus în 1546: în timp ce, de exemplu, în Bulgaria a fost introdus calendarul gregorian, care este și el în uz din 1582.

În Serbia sărbătorile se țin după calendarul vechi, adică cel iulian. Aceasta înseamnă o diferență de două săptămâni între calendarul iulian și cel gregorian. Crăciunul sârbesc cade în a șaptea zi a lunii ianuarie.

Este unul dintre cele mai importante evenimente la care participă toți membrii familiei.

Amenajarea unui pom de Crăciun și oferirea de cadouri nu fac parte din tradițiile sârbești – deși acest obicei „occidental” a prins rădăcini în multe gospodării sârbești.

Aprinderea "badnjakului"

Unul din cele mai importante momente din Ajunul Crăciunului este aprinderea unui stejar (badnjakul, în limba sârbă).

Arderea “badnjakului” aduce noroc, bogăție și fericire în familie. După amiază, la ora cinci, stejarul este ars.

Asta s-a întâmplat sâmbătă, 6 decembrie, în Ajunul Crăciunului și în curtea celor 55 de biserici şi în cele cinci mănăstiri sârbeşti din România.

La fel s-a întâmplat și în cele trei biserici sârbeşti din Timişoara, din Cetate (Catedrala Ortodoxă Sârbă), Fabric şi Mehala, s-a aprins „badnjakul”, conform tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti.  

„Badnjakul este o ramură de stejar pe care o aducem în curtea bisericii, o aprindem. Semnifică puterea credinței noastre, care este precum stejarul, o esență tare. Iar esența credinței noastre este Dumnezeu. Aceste tradiții nu au o importanță deosebită decât dacă se completează și se confirmă în slujba bisericii, și anume în Sfânta liturghie. Acolo conștientizăm că Hristos s-a născut. Despre asta este vorba la Crăciun. Paiele presărate în biserică și în casele oamenilor reprezintă locul unde s-a născut mântuitorul nostru Isus Hristos. Știu că s-a născut în ieslea din Bethleem”, a spus Milan Mijokovici. 

Tradiția mesei de Crăciun 

În această seară, sârbii și-au urat „Hristos se rodi!” (Hristos S-a născut!), la care răspunsul a fost “Vaistinu se rodi!” (El s-a născut cu adevărat!)

Duminică, după slujba de Crăciun, sârbii se adună în jurul mesei de Crăciun. Vor pune pe masă friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradiţională pentru aceste sărbători este „cesnica”, care un bănuţ în el. Se spune că cel care găsește bănuțul va fi binecuvântat cu un an mai rodnic.

Primul oaspete trebuie să treacă pragul casei cu piciorul drept, căci doar așa poate aduce noroc pentru anul următor.

În prima zi de Crăciun, liturghia de la Catedrala din Piața Unirii va avea loc la ora 10.00, iar de la ora 19.00 va avea loc tradiționalul concert susținut de corul Catedralei.

Revelionul după calendarul vechi va avea loc peste o săptămână, în 13 ianuarie. Sârbii vor desface şampaniile la ora 1 noaptea (miezul nopţii în Serbia), când petrecăreţii îşi urează „Srecna Nova Godina!”.

Conform recensământului din 2022, în România mai trăiesc în jur de 10.000 de sârbi, cei mai mulți în judetul Timis.

Alături de sârbi, sărbătoresc Crăciunul după calendarul Iulian şi etnicii ucrainieni, ruşi şi armenii din Banat.