Patru familii vor trăi ca la începutul secolului XX în Muzeului Satului Bănăţean
0Pentru a revigora activitatea de la Muzul Satului Bănăţean, care nu prea are căutare nici în rândul turiştilor, se lucrează la un proiect inedit, care a fost copiat din America
Proiectul “Muzeul Viu al Satului Bănăţean, Csongrad – Timiş, Tradiţie şi Multiculturalitate” presupune refacerea la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara a condiţiilor de viaţă ale satului bănăţean din secolul al XIX – lea, prin construirea unor gospodării autentice. Acestea vor fi locuite şi întreţinute de patru familii de etnii diferite: română, maghiară, şvabă şi sârbă.
Partenerii proiectului. Primăria din Csongrad şi Muzeul Satului Bănăţean Timişoara, s-au întâlnit în Ungaria, pentru a stabilit planul de activităţi până în luna octombrie 2013.
„Graficul a fost agreat la prima întrunire a partenerilor şi a Comitetului Director al Proiectului ce a avut loc la Csongrad, în Ungaria. În această etapă a proiectului, activităţile sunt legate de pregătirea, înaintarea şi finalizarea unor documentaţii precum şi de iniţierea, urmărirea şi finalizarea unor proceduri de achiziţie servicii (proiectare, traduceri, editare şi tipărire materiale promoţionale sau IT)”, a declarat Claudiu Ilaş, directorul Muzeului Satului din Timişoara.
În luna octombrie este prevăzută la Timişoara cea de-a doua întrunire a partenerilor, când va avea loc şi lansare oficială a proiectului.
“Cu ocazia întâlnirii din Ungaria a fost efectuată şi o vizită de studiu la complexul de căsuţe tradiţionale din Centrul Vechi Csongrad; câteva din obiectivele vizitate fac parte din acţiunile propuse spre implementare în cadrului proiectului, pe partea maghiară”, a mai spus Ilaş.
Claudiu Ilaş s-a întâlnit cu partenerii din Ungaria
Proiectul este copiat din SUA de către cei de de la ADETIM, care au văzut acolo cum funcţionează astfel de muzee.
Conducerea Muzeului Satului speră să revitalizeze activitatea şi să îşi dubleze numărul de vizatori. Viitorii locuitori ai muzeului trebuie să fie buni gospodari, să ştie limba, obiceiurile şi istoria naţionalităţii pe care o reprezintă. Ei vor trebui să joace un rol şi nu vor avea o misiune uşoară să înceapă să trăiască ca la începutul secoulului XX.
Citeşte şi:
Vezi cum s-a năruit cel mai mare muzeu al tradiţiilor populare din Banat GALERIE FOTO