Medicul Virgil Musta trage un nou semnal de alarmă: Sunt insecte parazite ce se hrănesc cu sângele gazdei

Virgil Musta, şeful secţiei COVID de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, trage un nou semnal de alarmă. De această nu este vorba de efectele provocate de coronavirus, ci de căpuşe.

Atenţie la căpuşe! Numărul persoanelor care se adresează Spitalului de Boli Infecţioase din Timişoara după ce au fost muşcate de căpuşe, este în creştere. 

Căpuşele sunt insecte parazite ce se hrănesc cu sângele gazdei pe al cărei corp ajung. Prin muşcătura căpuşelor, în sânge, poate fi transmisă bacteria Borrelia, ce produce boala Lyme.  

Odată fixata pe piele, căpuşa nu transmite imediat bacteria în sânge, ci are nevoie între 24 şi 72 de ore pentru a infecta gazda. 

“Prima măsură de prevenire a bolii este să depistăm căpuşa în primele 24 de ore de la fixarea pe tegument şi să o extragem. Acest lucru este uşor de făcut dacă seara, după ce am fost la iarbă verde, facem duş şi căutăm o eventuală excrescenţă pe piele, trecând uşor cu mâna pe toata supraţaţa corpului, chiar şi prin păr. Dacă descoperim o căpuşă, atunci trebuie să o scoatem. Este foarte important să o îndepărtam fără să-i rupem capul, deoarece există riscul ca acesta să poată transmite în continuare bacteria ce cauzează boala Lyme. Pentru aceasta luam un tampon de vată şi îl îmbibăm în alcool sau iod, după care îl punem timp de 5 minute pe căpuşă. Prin această manevră căpuşa slabeşte prinderea de piele şi, astfel, reuşim să o scoatem uşor prin răsucire în sensul invers acelor de ceasornic”, a transmis medicul Virgil Musta. 

În cazul în care căpuşa este depistată după câteva zile, este necesar un consult medical pentru începerea unui tratament profilactic.  

Dureri de cap, de muşchi şi de oase

Boala Lyme, ce poate fi dezvoltată în urma muşcăturii căpuşei infectate cu Borrelia, debutează într-un interval cuprins între 3-30 zile de la contact. Se formează o zonă roşie la locul înţepăturii, care are mijlocul mai pal (eritem caracteristic). 

Urmează dureri de cap, de muşchi şi de oase, dar şi o oboseală accentuată. În evoluţie, poate apărea o erupţie pe piele şi în alte zone ale corpului. În cazul în care nu este tratată la timp, boala poate evolua cu afectare articulară, cardiacă şi neurologică.  

În formă avansată, în stadiul 3, evoluţia este cronică, apărând leziuni articulare severe, cu deteriorarea articulaţiei, simptome neuro-psihice ca parestezii, amorţeli, pareze, uneori chiar paralizii, mai ales la nivelul feţei, tulburări marcate de concentrare şi memorie, oboseală cronică extrema, şi, mai rar, probleme cardiovasculare, simptome ce afectează calitatea vieţii. 20% din cazuri pot evolua ca forme cronice. 

“De câte ori mergem la iarbă verde este recomandabil să ne aşezam pe o pătură, nu direct pe iarbă, şi, eventual, să purtăm pantaloni lungi, pentru situaţia în care ne plimbăm printr-o iarbă mare. Astfel, căpuşa să nu se poată fixa de picior. Să ne spălăm seara şi să ne inspectăm pielea. Să utilizăm spray-uri anticăpuşă, când mergem într-o zona unde este posibil să fie căpuşe. Să consultăm medicii, dacă am găsit o căpuşă şi nu ştim de cât timp este pe piele, dacă nu am reuşit să o scoatem cu totul, sau dacă apare eritemul caracteristic la locul muşcăturii de căpuşă”, mai spune Virgil Musta, şeful Secţie Boli Infectioase II. 

Vă mai recomandăm:

Care este primul lucru pe care trebuie să-l faceţi dacă sunteţi muşcaţi de căpuşe