Mansarda de pe bloc, o afacere de peste 30 de milioane de euro. Un Cârpaci, printre cei mai mari dezvoltatori din domeniu
0Una din cele mai tari afaceri ale ultimilor ani în Timişoara este mansardarea blocurilor de patru etaje. Acolo unde nu au fost incidente, afacerea a fost avantajoasă pentru toţi cei implicaţi: dezvoltatorul imobiliar, locatarii blocului şi cei care au cumpărat apartamente la mansardă.
Ceea ce Primăria Timişoara nu a reuşit să realizeze în domeniul locuinţelor pentru tineri a făcut-o piaţa liberă. Astfel, în urmă cu aproximativ şase ani a fost emisă o hotărâre de Consiliu Local care permitea mansardarea blocurilor de patru etaje. La început izolat, iar mai apoi la scară largă au apărut afacerile dintre asociaţiile de locatari şi dezvoltatori, care în schimbul terasei pe care au construit mansarda au izolat termic blocurile, au schimbat reţelele de utilităţi şi au renovat casa scării, în funcţie de înţelegerea avută cu asociaţia de locatari.
Aşa au rezultat apartamentele de la mansardă destinate în primul rând tinerilor. Acceptarea mansardelor de bloc în programul „Prima casă” a garantat succesul unei astfel de afaceri. Cifrele puse la dispoziţia „Adevărul” de Primăria Timişoara arată că în ultimii cinci ani, afacerile cu mansarde au atins un nivel de peste 30 de milioane de euro.
Potrivit datelor existente la nivelul primăriei, în perioada 2009-2014 au fost emise 317 autorizaţii de construire a mansardelor de pe blocuri. Cu o medie de trei apartamente pe mansardă (pot fi şi mai multe), rezultă un număr de 951 de apartamente noi. Dacă fiecare locuinţă este vândută la un preţ mediu de 35.000 de euro rezultă un nivel al afacerii de peste 33 de milioane de euro. Potrivit unor surse din Primăria Timişoara, printre cei mai importanţi constructori de mansarde din Timişoara este o orădeancă, Aurica Cârpaci.Aceasta a construit, potrivit unor surse din primărie, câteva zeci de mansarde. cel puţin 10 autorizaţii de construire pentru mansardarea blocurilor. Aurica Cârpaci susţine că nu are nicio legătură cu clanul Cârpaci care a acaparat mai multe clădiri din centrul Timişoarei.
Capcanele afacerilor cu mansarde
Chiar dacă la prima vedere afacerile cu mansarde sunt „trăsnet”, acestea implică şi riscuri. În primul rând, pentru a construi o astfel de mansardă e nevoie de acordul tuturor proprietarilor de apartamente din asociaţie. Nu puţine au fost cazurile în care afacerile au picat pentru că un singur proprietar nu şi-a dat acceptul. În Timişoara au fost chiar cazuri penale, în care proprietarii care nu au fost de acord cu construirea mansardei au acuzat falsificarea acordului de vânzare a terasei în vederea construirii mansardei. De altfel, chiar secretarul Primăriei Timişoara, Ioan Cojocari, a fost urmărit penal şi a primit o amendă administrativă de 1.000 de lei pentru că a refuzat să emită o autorizaţie de construire pentru o mansardă.
O altă problemă poate apărea în momentul în care se fac lucrările promise în schimbul cedării terasei pentru mansardă. În Timişoara au fost mai multe cazuri în care proprietarii care şi-au dat acordul pentru construirea mansardei au fost nemulţumiţi de lucrările făcute de dezvoltator în schimbul terasei blocului. Nu în ultimul rând, unii locatari ai mansardelor s-au plâns de calitatea slabă a lucrărilor realizate în noile apartamente rezultate la mansardă.
Consultantul imobiliar Petrişor Morar susţine că afacerea cu mansarde este avantajoasă în primul rând pentru proprietari care au rezolvată problema acoperişului. „În principiu nu mai este aceeaşi piaţă ca acum trei-patru ani de zile. Piaţa este oricum în cădere. Din aceste mansarde câştigă în primul rând proprietarii de apartamente din bloc. Apoi firmele de construcţii au de lucru şi merg merg mai departe. O afacere este în momentul în care reuşeşti să le şi vinzi. Dacă se relansează piaţa apartamentelor atunci o să mişte şi mansardele. Părerea mea este că multe dintre ele nu sunt vândute pentru că în momentul de faţă sunt blocuri întregi care sunt goale”, a spus consultantul imobiliar în opinia căruia mansarda este oricum o locuinţă provizorie, tinerii care îşi cumpără apartamente la mansardă ajungând mai târziu să opteze pentru o casă.