FOTO Sârbii din Timişoara au alungat spiritele rele prin arderea "badnjakului". Începe Crăciunul după calendarul vechi
0Cea mai numeroasă comunitate de sârbi din România, care trăieşte în judeţul Timiş, sărbătoreşte Crăciunul după calendarul vechi.
În Ajunul Crăciunului, în curtea celor 55 de biserici şi în cele cinci mănăstiri sârbeşti din România s-a aprins “badnjakul”, stejarul a cărui scântei semnifică bogăţia pentru noul an. Este una din importantele tradiţii ale sârbilor în preziua sărbătorii Crăciunului.
Slujbele au cuprins şi cele trei biserici sârbeşti din Timişoara, din Cetate (Catedrala Ortodoxă Sârbă), Fabric şi Mehala. „Petrecem conform tradiţiilor şi obiceiurilor noastre strămoşeşti. Se aprinde badnjakul, copacul de stejar ale cărei flăcări simbolizează sănătate, putere, prosperitate. Copiii aruncă în foc boabe de grâu invocând feritlitatea, belşugul, sănătatea. Este o sărbătoare a familiei, se adună oamenii în jurul unei mese bogate. În seara de Ajuns şi prima zi de Crăciun se servesc specialităţi tradiţionale sărbeşti. A doua zi se vizitează rudele, finii, naşii, prietenii. Este o sărbătoate a bucuriei”, a declarat scriitorul Slavomir Gvozdenovici, fostul preşedinte al Uniunii Sârbilor din România.
Sârbii vor pune pe masă în prima zi de Crăciun friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradiţională pentru aceste sărbători este „cesnica”, care un bănuţ în el.
„Ne păstrăm aceste obiceiuri în toate bisericile şi mănăstirile sârbeşti din România. Cea mai mare comunitate de sârbi din România se află în judeţul Timiş. Mai sunt cam 6.000 de sârbi pe Clisura Dunării, mai sunt comunităţi mai mici la Bucureşti, Arad”, a mai spus Gvozdenovici.
La Biserica Ortodoxă din Piaţa Unirii au participat şi jucătorii sârbi de la echipa de baschet BC Timba Timişoara. Alături de ei a fost şi managerul echipei feminine de baschet BC Tymes Timişoara, Mladen Galovici.
„Noi suntem după calendarul vechi. De asta avem Crăciunul la două săptămână după cel românesc. În Ajun, în toate bisericile sârbeşti se aprinde badnjakul, care trebuie să aducă prosperitate tot anul. Aprinderea ei reprezintă arderea spiritelor rele, e un obicei, probabil, păgân. În rest, sărbătoarea e ca la români. Crăciunul se sărbătoreşte în familie, iar a doua zi se merge pe la prieteni, la colindat”, a declarat Mladen Galovici.
La aprinderea „badnjakului” de la Catedrala sârbească din Cetate a luat parte şi consulul general al Serbiei de la Timişoara, Lazar Manojlovici.
„Este al patrulea Crăciun pentru mine în România. Sărbătorim cu biserica Ortodoxă, cu preoţii noştri, cu familia. Toată lumea este plină de bucurie. Crăciunul este o sărbătoare specială care îmi aduce aminte de copilărie. În fiecare an am amintiri plăcute. Important este că sârbii din toată lumea sărbătoresc în stilul vechi Crăciunul. Sunt patru milioane de sârbi care trăiesc în afara Serbiei. Cea mai mare comunitate de sârbi din lume este în SUA, iar din Europa, în Germania”, a spus Lazar Manojlovici.
În România trăiesc în jur de 24.000 de sârbi, dintre care 10.000 în judetul Timis. Alături de sârbi, sărbatoresc Crăciunul după calendarul Iulian, şi etnicii ucrainieni, lipovenii ruşi şi armenii din Banat.