FOTO Românii au învins „Muntele Destinului“: Alpiniştii au reuşit să coboare în zona de siguranţă
0REUŞITĂ Expediţia românească pe Nanga Parbat s-a încheiat cu o premieră naţională. Zsolt Török şi echipa lui au ajuns pe al nouălea vârf ca înălţime din lume
Anul 2013 este unul dintre cei mai buni ani din alpinismul românesc. După succesul timişoreanului Horia Colibăşanu, care a cucerit în premieră naţională vârful Lhotse (8.516), în urmă cu o lună şi jumătate, devenind recordmenul „optmiarelor“ din România, a venit o nouă veste îmbucurătoare din Himalaya.
Expediţia românească Nanga Parbat 2013 s-a încheiat cu un nou rezultat remarcabil: în premieră naţională, Zsolt Török, Marius Gane, Teo Vlad şi Aurel Sălăşan au ajuns pe al nouălea vârf din lume, Nanga Parbat, aflat la 8.125 de metri. Atingerea vârfului a avut loc vineri, 19 iulie.
„MULŢUMIM TUTUROR“
„Suntem obosiţi, dar foarte fericiţi. Peisajul este de vis, ca din avion, cu o mare de nori, iar în depărtare se vede K2-ul, unde am fost în 2010. Vremea este bună, bate puţin vântul, dar sperăm să ajungem cu bine jos. Suntem pregătiţi cu provizii în caz de probleme. Mulţumim tuturor celor care au fost alături de echipa noastră cu gândul şi cu mesajele de încurajare“, a transmis Zsolt Török.
Duminică dimineaţa, alpiniştii au reuşit să coboare în tabăra 3, aflată la 6.800 de metri, acolo unde alpiniştii aveau corturile. De acolo, coborârea spre tabăra de bază este deja relativ uşoară şi fără pericole, mai ales că vremea este bună.
UNUL DINTRE EI A RENUNŢAT
Expediţia Nanga Parbat 2013, condusă de arădeanul Zsolt Török, a început în 5 iunie, de la Bucureşti, iar pe 11 iunie cinci români şi-au pus corturile în tabăra de bază (4.700 metri). După mai multe zile de aclimatizare, alpiniştii au început escaladarea spre tabăra de la 6.600 metri.
Românii au avut câteva tentative de a escalada vârful, însă au renunţat din cauza condiţiilor meteo. Vineri, 19 iulie, după opt ore de căţărare, primul ajuns pe vârf a fost Marius Gane, urmat la o oră distanţă de Aurel Sălăşan. După 12 ore de urcat a ajuns pe Nanga Parbat şi Zsolt Török. Ultimul sosit a fost Teo Vlad. Bănăţeanul Bruno Adam-csek, al cincelea membru al echipei, a fost nevoit să se întoarcă în tabăra de bază de la 7.300 de metri, din cauza unor probleme de sănătate.
AU ALES TRASEUL MORTAL
Nanga Parbat, numit şi „Muntele destinului“, se află în Himalaya, la graniţa dintre Pakistan şi Kasmir. Latura Rupal, pe care au urcat alpiniştii români, este cea mai mare, mai tehnică şi mai dificilă rută de urcat pe Nanga Parbat.
Succesul românilor este cu atât mai de apreciat cu cât abruptul versant nordic a fost urcat până acum de doar 20 de alpinişti. Statistica spune că unu din trei alpinişti care se aventurează acolo nu se mai întoarce niciodată acasă.
Alegerea celui mai periculos traseu avea însă să le salveze viaţa alpiniştilor români. În 23 iunie, când ei se aflau pe munte, în tabăra de la Diamir – ruta obişnuită de căţărare spre Nanga Parbat, un grup de terorişti talibani au năvălit cu mitralierele şi au ucis 11 alpinişti. Ambasada Română de la Islamabad a intervenit la autorităţi ca alpiniştii români să nu fie evacuaţi de pe munte. Emilian Ion, ambasadorul României din Pakistan, a ţinut în permanenţă legătura cu alpiniştii români.
Citiţi şi:
Expediţia românească Nanga Parbat 2013 continuă fără alpinistul bănăţean Bruno Adamcsek
Cum a plecat un alpinist în expediţia Nanga Parbat 2013 fără banii promişi de Primăria Timişoara