FOTO Povestea palatului lui Ormós, inaugurat în urmă cu 130 de ani, care a găzduit primul muzeu al Timişoarei

În 29 august 1891, la Timişoara este inaugurată clădirea nouă pentru muzeul oraşului, pe fosta stradă Lonovici (astăzi Augustin Pacha), azi Biblioteca Academiei Române.

GALERIE FOTO

Ormós Zsigmond a fost unul dintre personalităţile importante ale Timişoarei din perioada Imperiului Austro-Ungar. Politician, fost prefect de Timiş, scriitor, istoric de artă.

S-a născut la Pecica în anul 1813, a studiat la Arad, Timişoara (la Liceul Piarist) şi Szeged, iar studiile de drept le urmează la Oradea şi Pozsony (Bratislava de astăzi). 

La Timişoara s-a reîntors ca jurist, după terminarea studiilor, având deja o activitate destul de bogată în domeniul literaturii.

Lansându-se ca funcţionar public, a lucrat în administraţia localităţilor Recaş şi Buziaş, dar s-a manifestat şi ca deputat în parlamentul de la Budapesta. După înnăbuşirea revoluţiei din 1848-49, a fost arestat şi întemniţat la Timişoara. Primind amnestie în 1850, a părăsit Ungaria, de fapt s-a autoexilat.

Timp de mai mulţi ani a studiat istoria artei în Austria, Italia, Germania şi Franţa. În 1866 a fost ales subcomite, apoi, în 1871, comite de Timiş.

Activitatea sa publică se bucură şi de recunoaşterea regelui, care îi va decerna, în anul 1872, Ordinul Szent István în grad de cavaler, apoi, în 1883, Ordinul Leopold în grad de comandor. Este numit, în 1885, ca membru pe viaţă al Camerei Magnaţilor, camera superioară a Parlamentului.

Din iniţiativa sa ia fiinţă, în 1878, Asociaţia Muzeală din Ungaria de Sud (nucleul Muzeului Banatului, dar şi al Muzeului de Artă din Timişoara). 

Colectă publică la nivel internaţional
 

În 1880, Ormós va izbuti să obţină acordul adunării comitatului privind transformarea casei Wellauer, situat pe actuala stradă Augustin Pacha nr.7 (pe atunci se numea strada Lonovici), în spaţiu expoziţional, iniţiind, pentru construcţia unei noi clădiri, o colectă publică la nivel internaţional.

Noua clădirea, construită în stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste (stil considerat pe atunci ca fiind al Renaşterii), opera arhitectului timişorean Jakab Klein, a fost inaugurată la 29 august 1891, acesta găzduind primul muzeu de istorie al oraşului. 

 
Clădirea şi-a schimbat destinaţia din muzeu în bibliotecă în anul 1941, atunci când a început să funcţioneze Biblioteca Comunală. Biblioteca Academiei s-a mutat în superbă clădrire de pe strada Augustin Pacha în anul 1953. Astăzi, biblioteca adăposteşte 344.669 de volume: 259.323 periodice şi 85.346 cărţi.

Statuia Atenei are 2,25 metri

Pe frontispiciul clădirii se află statuia Atenei (Minerva) cu coif şi scut. Statuia de bronz are o înălţime de 2,25 metri şi a fost executată la Viena. Pe vremuri au existat, lângă statuie, câteva pe plăci de marmură pe figurau următoarele nume: J.J.Winckelmann (fondaroul arheologiei clasice), Titus Livius (istoric), Herodot (părintele istoriografiei), Antonio Bonfini (istoriograful regelui Matei Corvin), Theodor Mommsen (istoric şi jurnalist), Ferencz Pulszky (arheolog, istoric de artă, directorul Muzeul Naţional Ungar) şi Miklos Istvanffy (istoric şi politician maghiar). Toate acestea au dispărut în 1940.

În holul clădirii există şi o placă comemorativă din marmură în amintirea lui Ormós Zsigmond, pe care stă scris în limba maghiară:

„Să vestească nepieritorul ataşament şi recunoştinţă al Asociaţiei Muzeale de istorie şi arheologie din Ungaria de Sud faţă de Onorabilul Ormos Zsigmond sen. Fondatorul şi Preşedintele său pe viaţă precum şi cel mai darnic Protector şi Donator al său. Hot.7 a adunării generale festive de deschidere din 29 august 1891”. Ormos a fost unul din importantele personalităţi bănăţene ale acelor vremuri, fost prefect al judeţului Timiş

Impozanta colecţie personală Ormós, alcătuită din peste 1000 de obiecte; din monede, obiecte din antichitatea feniciană, gravuri, litografii, geme, miniaturi, obiecte napolitane din lut ars, porţelanuri vieneze, arme, picturi, fotografii, cărţi, manuscrise turceşti ajunge la locul pe deplin meritat, artă decorativă italiană, flamandă, germană, austriacă, maghiară şi bănăţeană, va intra în patrimoniul Asociaţia Muzeală din Ungaria de Sud din Timişoara prin donaţia lui testamentară din 18 septembrie 1895.

Savantul Ormós Zsigmond s-a stins din viaţă la Budapesta, în 1894, însă a fost îngropat în cimitirul Central din Timişoara. Din păcate, deşi municipalitatea i-a oferit la Timişoara loc pe veci, istoria a făcut ca lucrurile să se altfel. După intrarea Banatului în component României, mormântul lui Ormós a fost profanat, în locul osemintelor sale fiind introdus o altă familie. Astăzi, de pe piatra funerară a dispărut numele lui Ormós Zsigmond, fiind trecute numele unor persoane care a fost îngropate acolo după anii '70.

Descendenţii familiei Ormos trăiesc la Budapesta şi au venit pentru prima dată în România, la Timişoara, pentru a dona portretul ilustrului lor străbun. Splendidul tablou a stat zeci de ani în casa strănepoatelor comitetului, rulat într-un spaţiu de depozitare, iar donatorii s-au declarat bucuroşi să-l vadă acum repus în valoare, în Sala Barocă a Muzeului de Artă.

În 2014, la Asociaţiei Femeilor Maghiare din Timişoara, a fost dezvelit bustul lui Ormós Zsigmond, pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central-Scudier. 

Vă mai recomandăm:

FOTO Ormós Zsigmond are bust pe Aleea Personalităţilor din Timişoara

Bătrâna Bibliotecă a Academiei din Timişoara se transformă într-un spaţiu viu. Va avea şi ceainărie gen "Cărtureşti"