FOTO Moscheea Sultanului descoperită în Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara se degradează în mod accelerat

După ce primăria s-a arătat hotărâtă să menţină în situ zidurile Moscheii Sultanului Biruitor, descoperită în Piaţa Sfântul Gheorghe, iată că realitatea din teren arată că teoria nu se potriveşte prea bine cu practica. Zidurile descoperite au început să crape!

Deşi au trecut două luni de la momentul în care au fost finalizate lucrările arhologice în zonă, pentru prezervarea sitului nu s-a făcut aproape nimic. Rămase fără protecţia pământului, zidurile au început să se degradeze. Între cărămizi au apărut crăpături, iar o primă parte a construcţiei din anii 1500 s-a prăbuşit. Cel mai probabil, dacă nu se intervine, vor fi probleme mari cu ceea ce s-a descoperit.

Din data de14 februarie, atunci când arhelogii au tras ultimele concluzii în urma cercetărilor, toţi responsabilii din administraţie doar s-au lăudat cât de frumos va arăta moscheea integrată în noua piaţetă. Despre prezervarea sitului.... nimic.

Din păcate, pământul îndepărtat a lăsat construcţia fără nici un fel de protecţie. Iar zidurile au fost afectate de contactul cu atmosfera. Luni un prim fragment din moschee a căzut! Problema este că şi restul crăpăturilor se adâncesc şi nu va trece mult până când un asemenea eveniment va avea loc din nou.

„Acum, pentru prima dată, ştim că s-au utilizat la realizarea edificiului un tip de cărămidă îngustă,  făcută până în sec al XV-lea, şi un   tip de cărămizi recuperate din alte clădiri după asediul otoman”, a declarat Florin Draşovean, arheologul care a descoperit zidul Moscheeii Sultanului.

Soluţia aleasă de arheologi, care s-au lovit constant de lipsa unui răspuns din partea autorităţilor, atunci când au semnalat apariţia problemei, cea a foliei de plastic, nu a avut succes. Liantul care ţinea cărămizile şi, implicit, zidul împreună se usucă în mod accelerat, ceea ce grăbeşte degradarea sitului.

Ca liant la montarea cărămizilor se folosea un amestec de lut şi var. Arheologii au mai descoperit pe ziduri şi o  tablă de cupru, care provine din acoperişul geamiei. „Au considerat, probabil,  că plumbul e mai necesar pentru gloanţe”, a mai spus Draşovean. 

Moscheea Sultanului a fost construită după anul 1552.