FOTO Mausoleul de la Bobda, copia Bazilicii din Esztergom, se dărâmă bucată cu bucată

Biserica din localitatea timişeană Bobda se ruinează pe zi ce trece. După ce turnul din dreapta a căzut, acum este în pericol şi cupola principală.

Mausoleul de la Bobda (aflat la 31 de kilometri de Timişoara), una din cele mai frumoase lăcaşe de cult romano-catolice din Banat, construit în anul 1860, se dărimă pe zi ce trece. 

Veritabil monument istoric, biserica este abandonată şi se degradează cu paşi repezi. După ce turnul din dreapta s-a prăbuşit în urmă cu mai mulţi ani, acum este în pericol chiar cupola principală. 

“Nu mai există nicio spernaţă. Am aşteptat atâta timp, dar nimeni nu a făcut nimic. Nu se va întâmpla nimic, degeaba scrieţi la ziar. S-au trimis bani din Germania, dar au dispărut pe drum. Nici Episcopia Romano-Catolică nu este interesată să consolideze măcar biserica. Eu m-am ocupat să îngrijesc biserica, dar acum nu mai pot. Am şi eu o vârstă. Fiul meu mai trage clopotele când sunt înmormântări, dar acum şi el e bolnav, a fost operat la ochi”, a declarat Magdalena Vasar, care face parte din singura familie de catolici din Bobda. 
 

Biserica arată ca după apocalipsă. Cu mulţi ani în urmă a fost profanat şi cavoul, sicriile au fost sparte, iar oasele au fost scoase şi aruncate prin curte.

Mausoleul din localitatea timişeană este o bijuterie arhitecturală. Este practic o copie a Bazilicii din oraşul Esztergom, dar şi a Bisericii Sfântul Ştefan din Budapesta.

Magnatul local Csávossy Gyulan era proprietarul unor mari suprafeţe de pământ, agricultura fiind principala îndeletnicie şi, totodată, sursă de bani. Doarece afacerile cu cereale erau printre cele mai prospere, familia Csávossy începe să construiască la Bobda un adevărat domeniu nobiliar, format din două mari clădiri: castelul familiei şi mausoleul aflat peste drum de castel, construite în secolul al XIX-lea.

Castelul măreţ de la Bobda, care avea 42 de camere elegant mobilate, împodobite cu tablouri, bibelouri, covoare, perdele din dantelă, draperii de catifea şi brocart, lampadare din cristal de Murano. 

Peste drum, a fost  ridicat mausoleul, în structura căruia intra şi un impresionant loc de reculegere si rugăciune. Vitraliile au fost realizate la Munchen, iar cele două clopote, al căror sunet maiestuos a rămas neschimbat până astăzi, au fost fabricate la Timişoara, în atelierele lui Antonius Novotny.

Povestea familiei Csávossy

Csávossy Gyula este unul din marii latifundiari ai Banatului. S-a născut pe data de 16 mai 1839 în Secani, astăzi localitate pe malul drept al râului Timiş, în Serbia. Urmează studiile superioare la Viena şi Budapesta, studiind între altele şi dreptul. După finalizarea studiilor, se reîntoarce în Banat.

Prima soţie, Valeria-Magdalena Szemö (1843-1889) îi dăruieşte lui Gyula nici mai mult, nici mai puţin decât 10 copii. La trei ani de la moartea acesteia, în septembrie 1892, Gyula se căsătoreşte a doua oară cu Josephine von Spiegelfeld, care la rândul ei îi dăruieşte încă doi copii: József, născut în 1894, şi Endre. Acesta din urmă vede lumina zilei trei ani mai târziu decât fratele său, în 1897.

Anul 1904 urmă să aducă familiei Csávossy înobilarea şi intrarea într-o nouă aripă a societăţii, cea de aristocraţi maghiari. Actele de înobilare se păstrează la Arhivele Naţionale ale Ungariei.

Sfârşitul familiei Csávossy avea să vină cu puţini ani înaintea căderii Imperiului Austro-Ungar. În anul 1911, pe 27 Ianuarie, Josephina se stinge din viaţă. Este înmormântată în cripta de sub Maousoleul familiei Csávossy. În toamnă aceluiaşi an, baronul Gyula Csávossy trece la cele veşnice. Putem considera deci anul 1911 ca fiind începutul sfârşitului pentru domeniul de la Bobda.

Sfârşitul familiei baronului de Bobda

După Primul Război Mondial, când Banatul este fărmiţat, viaţa începe să fie din ce în ce mai grea pentru urmaşii baronului de Bobda, astfel că ultimii copii ai lui Gyula, părăsesc pentru totdeauna pământul Banatului în anul 1925, stabilindu-se în Canada.

În jurul anului 1909 a fost făcut un act de donaţie din partea lui Gyula Csávossy care a lăsat mausoleul comunităţii romano-catolice din Bobda. În 2009, actul a fost reînnoit şi acum se află în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice Timişoara. 

Facultatea de Arhitectură din Timişoara a făcut mai multe relevee cu clădirea ca să indice exact stricăciunile şi ce ar trebui făcut pentu renovare. Prin 2012 au fost nişte arhitecţi care au evaluat situaţia şi au spus că cu 200-300.000 de euro se poate reface. Pentru că structura de rezistenţă nu e afectată.

Reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice susţin că nu au bani pentru investiţii, având în vedere că s-au orientat în ultimii ani pentru refacerea basilicii de la Radna. A costat 11 milioane de euro, cea mai mare parte din bani de la Uniunea Europeană, însă şi contribuţia episcopiei a fost una serioasă.

Cei de la Episcopie au avut o discuţie cu Direcţia de Patrimoniu pentru a trece mausoleul în proprietatea Ministerului Culturii, însă până acum nu s-a materializat nici acest proiect.

Basilica de la Esztergom, după care s-a realizat mausoleul de la Bobda