FOTO Fără paradă militară la hotelul unde s-a oprit Alexandru Ioan Cuza în drumul spre exil
0Şatierele deschise pentru reabilitarea pieţelor şi străzilor din cartierul Cetate nu au permis armatei să facă paradă la fostul hotel “Der Trompeter” din Timişoara
Sărăbătoarea legată de 155 de ani de la unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească, de la 24 ianuarie 1859, au început, la Timişoara, cu tradiţionala depunere de coroane la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată în faţa Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
În ultimii ani, militarii de la Brigada 18 Infanterie Banat s-au obişnuit să defileze în faţa fostului han "Der Trompeter" (La Trompetistul), acolo unde Alexandru Ioan Cuza s-a oprit în drumul său spre exil.
Şatierele deschise pentru reabilitarea pieţelor şi stărzilor din cartierul Cetate nu au mai permis armatei să facă paradă la fostul hotel.
“Der Trompeter” era cel mai celebru hotelul din Timişoara, care funcţiona încă din secolul al XVIII-lea în actuala clădire de pe strada Episcop Augustin Pacha, colţ cu strada Eugeniu de Savoya.
La început, edificiul avea un singur etaj; spre sfârşitul secolului al XIX-lea a mai fost construit un nivel. Hotelul avea instalaţii de aprovizionare cu apă şi condiţii bune de cazare, corespunzătoare nivelului de civilizaţie de atunci. Aici trăgeau persoane din înalta societate şi oameni bogaţi, conţi, duci sau împăraţi. În rândurile celor care au stat acolo a fost şi împăratul Franz Iosef.
După obişnuinţă, cotidianul "Temeswarer Zeiting", care apărea în acele vremuri, avea o rubrică specială în care se publica numele oaspeţilor care se cazau la “Trompetistul”, cu menţionarea localităţii de unde vin şi a motivului vizitei.
În numărul din 7 martie 1866 al ziarului, la rubrica respectivă, se consemna; “Excelenţa sa Prinţul Alexandru Ioan Cuza, din Bucureşti, în trecere, F.Pissotzky, adjunct al prinţului Cuza, din Bucureşti”.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în drumul său de exil, a făcut un scurt popas în Timişoara, în 7 şi 8 martie 1866.
Unirea principatelor Moldova şi Valahia nu a fost percepută foarte bine de populaţia românească din Timişoara, nu foarte numeroasă la aceea vreme.
“Ceva se ştia despre unirea Moldovei cu Valahia, dar românii nu erau foarte mulţi în Timişoara în acea perioadă. Ei au fost mai mulţi la Lugoj sau Caransebeş, unde aveau publicaţii româneşti şi care au reflectat această unire cu un sentiment straniu. Ei trăiau într-o altă ţară, Moldova era o altă ţară, iar Valahia iarăşi o altă ţară. Erau legaţi doar prin limbă. A fost o bucurie rezervată şi pentru că nu era prea bine văzută această unire de Imperiul Habsburgic, care o percepea ca pe o ameninţare”, a declarat istoricul Ioan Haţegan.
Pe peretele imobilului în care a funcţionat hotelul “Der Trompeter” a fost montată o plăcuţă comemorativă pe care scrie: “Pe strada Pacha se găseşte imobilul unde a înnoptat ultima dată pe pământ românesc domnitorul Alexandru Ioan Cuza în drumul spre exil”.
Citiţi şi: