Film artistic în grai bănăţean cu Dan Puric şi Adrian Titieni. Operă de artă realizată acum 26 de ani, în Banatul sârbesc VIDEO

Filmul „Tinereţe frântă”, coproducţie româno-iugoslavă din 1990, a fost filmat la Vladimiriovac, în Banatul sârbesc.

Etnologul şi profesorul Otilia Hedeşan, prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, a promovat pe pagina ei de Facebook un film rarisim. Este vorba despre „Tinereţe frântă”, o coproducţie româno-iugoslavă (cu sprijinul TV Novi Sad), realizată în grai bănăţean. Hedeşan a aflat despre aceast film prin peregrinările sale din Banatul sârbesc. "Da, un film de arhivă... Despre un Banat profund...”, a scris Otilia Hedeşan.

„Tinereţe frântă” (urcat pe youtube în 2012), filmat în 1989, a fost lansat în 1990. Echipa din România care a lucrat la film a fost formată din Dan Puric, Carmen Trocan, Adrian Titieni, Radu Amzulescu, precum şi regizorul secund Iulian Ursulescu. 

Actorii Silvia Pincu şi Ana Maria Ursulescu, sunt români din Banatul Sârbesc.

Regizorul filmului este Marija Marici, tot româncă din Banatul sârbesc (născută în 1949, la Lokve, care aparţine de Alibunar), este absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti în 1975. 

Scenariul aparţine tot Marijei Marici şi este o adaptare după romanul omonim al lui Mihai Avramescu, apărut şi la Bucureşti în 1953 - scriitor român născut în 1914 în Felnac (judeţul Arad, atunci în Ungaria), mort în 1981 la Panciova, în Banatul sârbesc (pe atunci Iugoslavia).

Filmul „Tinereţe frântă” a fost prezentat la Festivalul de la Pula (Croaţia).

Filmările au fost realizate în localitatea Vladimirovac (denumită, în trecut, Petrovasâla), aflată la jumătatea distanţei dintre Vârşeţ şi Belgrad, la circa 115 kilometri de Timişoara.

În 1910, localitatea avea 5.927 de persoane, dintre care 5507, adică marea majoritate, erau români. După recensământul din 2011, la Vladimirovac trăiau 3.868 de oameni, mai bine de o treime fiind români. 

La Vladimirovac a trăit şi Baba Anuica din Piştone,  o vrăjitoare renumită în tot sudul Banatului. Era cunoscută pentru otrăvurile pe care maestuos le prepara. În cele mai multe cazuri le-a folosit în scopuri deloc nobile.

Citiţi mai multe despre această poveste:

Povestea înfiorătoare a româncei considerate cea mai mare criminală în serie din istoria Serbiei. Baba Anuica di Piştonea a ucis cu „planta demonică”

Vă mai recomandăm:

Graiul bănăţean, un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare, germane şi ale altor popoare migratoare

Despre graiul bănăţean: „La bănăţeni, ziua este dzâuă, iar Dumnezeu Dumnedzău”