Eveniment grandios la Timişoara cu ocazia aniversării a 300 de ani de la eliberarea de sub ocupaţia otomană
0Timişoara anului 2016 aniversează 300 de ani de la eliberarea ei de sub stăpânirea otomană. Marcând acest important eveniment, ne înscriem şi noi într-un şir de jubilee marcate cândva de înaintaşii noştri şi de municipalitate atât la un veac de la eliberare (1816), cât şi în toiul Primului Război Mondial, la două sute de ani de la memorabilul moment istoric (1916).
O serie de instituţii timişorene şi asociaţii din ţară şi străinătate s-au reunit pentru a marca un eveniment de mare încărcătură istorică pentru destinul Timişoarei. Marţi, 19 iulie, de la ora 19.00, la Bastionul Therezia, va avea loc vernisarea expoziţiei jubiliare „Timişoara 1716. Începuturile unui oraş european”.
„Conştiinţa instituţiilor fundamentale ale oraşului nostru, dar mai ales a locuitorilor ei, determină ca un moment istoric de această amploare să fie marcat şi printr-o expoziţie aniversară de mare anvergură, la care sunt invitaţi atât timişorenii, cât şi oaspeţii care doresc să ne cunoască urbea şi istoria ei”, spune Claudiu Călin, la arhivele Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara, instituţia care coordonează proiectul, alături de Muzeul Banatului.
Timişoara revine la spiritul vest-european
O dată cu intrarea prinţului Eugeniu de Savoya, la 18 octombrie 1716, prin poarta Forforosa, Timişoara reintra în marea familie a oraşelor şi regiunilor europene racordate la cultura şi spiritualitatea central şi vest-europeană.
Eliberarea capitalei Banatului a însemnat pentru oraş o recuperare a vechii sale identităţi şi tradiţii europene şi totodată o integrare în modernitate.
„Măsurile adoptate de administraţia austriacă au impus urbei o traiectorie de dezvoltare occidentală prin sistematizarea oraşului, construirea fortificaţiilor, refacerea tramei stradale sau transformarea râului Bega într-o cale navigabilă. Timişoara păstrează şi astăzi atmosfera creeată acum aproape trei secole.
Istoria, arhitectura, dar mai ales populaţia Timişoarei au suferit transformări majore, datorită apartenenţei succesive la diferitele state din regiune. După câteva secole ca parte a coroanei maghiare, au urmat 164 de ani de stăpânire otomană, încheiaţi prin cucerirea cetăţii de către trupele habsburgice.
Austriecii au înlesnit încă din primii ani formarea unei mixturi fericite de naţionalităţi, care prin specificităţile lor au impregnat oraşului o notă culturală distinctă şi un genuin spirit de toleranţă şi multilingvism. Astfel s-a format la Timişoara o comunitate multietnică formată din români, sârbi, evrei, germani, maghiari, bulgari, italieni, cehi, spanioli ex toto orbe austriaca”, au explicat Claudiu Călin şi muzeograful Ciprian Glăvan.
Eugeniu de Savoya
Expoziţie grandioasă la Bastion
Expoziţia dedicată celor 300 de ani prezintă aspecte ale prezenţei otomane în oraşul de pe Bega, asediul cetăţii turceşti de către armata habsburgică condusă de Eugeniu de Savoya, ne dezvăluie primele decenii ale administraţiei austriece, introducându-ne în atmosfera vieţii spirituale multiconfesionale, dar şi a celei culturale a Timişoarei acelor vremuri. Toate acestea formează împreună, ca un armonios tot unitar, imaginea de ansamblu a unui oraş aflat în plină ascensiune europeană.
„Dincolo de dificultăţile inerente oricărui început, Timişoara îşi stabileşte o traiectorie a ei prin veacuri şi istorie, caracterizată printr-o accentuată tendinţă identitară locală, rezultată din melange-ul multicolor al conştiinţelor europene care o formează”, a mai spus Călin.
La organizarea acestei expoziţii aniversare iniţiată de Episcopia Romano-Catolică de Timişoara şi Muzeul Naţional al Banatului, au contribuit: Consiliul Judeţean Timiş, Primăria Municipiului Timişoara, Episcopia Ortodoxă Sârbă, Mitropolia Banatului, Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale ale României, Biblioteca Judeţeană Timiş, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Lugoj, TVR Timişoara, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, Asociaţia Generală a Şvabilor Bănăţeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben), Uniunea Sârbilor din România (Савез Срба у Румунији), Asociaţia de Ajutorare a Şvabilor Bănăţeni (Hilfswerk der Banater Schwaben e.V.) şi Comunitatea Evreilor din Timişoara.
Citiţi şi:
Eugeniu de Savoya intră triumfător în Cetatea Timişoara: Se deschide drumul spre civilizaţia Central Europeană în Banat
Încep să fie renovate clădirile istorice de pe bătrâna stradă Eugeniu de Savoya din Timişoara
Adevărata sărbătoare a Timişoarei: depuneri de coroane la statuia lui Eugeniu de Savoya
Casa „Prinţul Eugen” din Timişoara, construită în 1817, se află în pericol GALERIE FOTO
Ziua Banatului, proiect de Lege în Parlamentul României
FOTO Fabuloasa poveste a şvabilor: „Primului îi era hărăzită moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al treilea pâinea”