Etnologul Otilia Hedeşan: "Păcăleala de 1 aprilie a intrat în Banat şi Transilvania pe filieră maghiară"
0Otilia Hedeşan, preorector al Universităţii de Vest din Timişoara şi etnolog de marcă, ne-a dezvoluit câteva din lucrurile neştiute despre Ziua Păcălelilor.
Prima zi din luna aprilie este Ziua Păcălelor. Este ziua în care oamenii dă frâu liber imaginaţiei pentru a face diferite farse şi păcăleli.
Şi Ziua Păcăleli a intrat în România tot din export, aidoma multor sărbători, însă nimeni nu poate spune cu exactitate când s-a întâmplat acest lucru.
Otlia Hedeşan, etnolog de marcă din Timişoara, a scris o carte despre obiceiurile şi sărbătorile în Banat, însă despre Ziua 1 aprilie nu a putut scrie nimic.
„Nu avem informaţii exacte despre perioada în care a intrat Ziua Păcălelilor în tradiţia românească. Simion Florea a scris ce mai importantă lucrare despre obiceiurile şi săbătorile românilor, de la cele mari la cele mai mărunte, de la cele religioase la cele laice. Aceea carte este reperul nostru. Aflăm ce s-a întâmplat înainte şi după 1900. Dar nici el nu are informaţii despre Ziua de 1 aprilie ca Ziua Păcălelilor”, a declarat Otilia Hedeşan.
Prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara susţine că Ziua Păcălelilor a intrat în România undeva la începutul secolului XX. Iar în partea de Vest a României acest eveniment vine din Ungaria.
„Ziua Păcălelilor are o influenţă central-europeană, iar la noi, în partea de Vest, Banat şi Transilvania, a intrat pe filieră maghiară. La ei se numeşte <Aprilis bolondja> şi există mai devreme de secolul XX. Aşa cum tot din influenţa maghiară sunt <Moş Nicolae> sau <Iepuraşul>”, a explicat Otilia Hedeşan.
Ziua 1 aprilie a fost una dintre evenimentele acceptate şi chiar îmbrăţişate în perioada comunismului, tocmai pentru că înlocuia sărăbătorilor religioase. Se spune că românii au trecut mai uşor peste comunism tocmai datorită bancurilor şi umorului.
“În Epoca comunistă sărbătorile religioase; Crăciunul, Paştele, Rusaliile, despre diferiţi sfinţi nu mai vorbim, erau interzise. Ca şi compensaţie au fost aduse alte sărbători laice. Aşa s-a întâmplat şi cu Mărţişorul. Ziua de 1 aprilie intră pe această listă şi satisfăcea pofta de râs a românilor. Era un eveniment acceptat şi tolerat de comunişti”, a mai declarat Otilia Hedeşan.
Conform wikipedia.org, una din numeroasele explicaţii a acestei tradiţii este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franţei ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obişnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărţirea de cadouri şi după anul 1564, dar sub forma unor farse şi glume nevinovate.