Delicatese bănăţene pentru masa de Paşte

„Globalizarea” şi-a făcut demult simţită prezenţa şi în Banat, astfel că în căminele timişorenilor poţi găsi feluri de mâncare din toate zonele României. Există, însă, reţete bănăţene care sunt la fel de apreciate şi de localnici, şi de cei născuţi în alte părţi.

Începând cu Joia Mare, românii încep să încondeieze ouăle. Deşi acum ai nenumărate variante, mulţi preferă în continuare metode tradiţionale, cum ar fi înroşirea ouălor cu ajutorul cojilor de ceapă şi decorarea lor cu frunze de pătrunjel. Ouăle roşii se ciocnesc doar după slujba de Înviere.

Pentru cei care locuiesc în Banat, masa de Paşti a împrumutat câte ceva de la numeroasele etnii care convieţuiesc aici. În Sâmbăta Mare este tradiţională tăierea mielului. O altă delicatesă în Banat este şunca fiartă, împreună cu ouă fierte în apa rămasă după aceasta.

Sărbătoarea pascală este un prilej pentru gospodine de a-şi demonstra abilitatea de a coace dulciuri, cozonacul fiind nelipsit, iar în vremurile recente mulţi dintre bănăţeni fac şi pască. Drobul din măruntaie de miel, dar nu numai, este de asemenea la mare cinste.

Sărmăluţele bănăţene în foi de viţă sunt, desigur, la mare cinste şi de Paşti, la fel ca şi ciorba de miel, care în Banat are în plus, faţă de reţetele obişnuite, macriş. Friptura de miel umplută este iarăşi de mare preţ, carnea fiind umplută cu un amestec de măruintaie, ceapă, verdeţuri şi pâine şi apoi dată la cuptor, nu înainte de a fi dată cu unt, paprica şi stropită cu vin.

Interpreta de muzică populară Laura Laurenţiu, care ţine şi un blog culinar de succes, ştie totul despre "cuina bănăţeană" şi sugerează pentru Paşte o reţetă de cotlet de miel în crustă de ierburi aromate. "De Paşte, consumul de carne de miel ţine de tradiţie şi. mai mult, e un fel de mâncare ritual, cu o simbolistică legată de jertfa celui inocent în folosul omenirii", spune Laura Laurenţiu în introducerea reţetei.